Potrivit specialiștilor, perioada adolescenței se caracterizează printr-o dezvoltare semnificativă a competențelor socio-emoționale. Școala trebuie să ofere elevilor oportunități pentru dezvoltarea și îmbunătățirea acestora. Competența emoțională se referă la abilitatea de a recunoaște, de a evalua și de a gestiona propriile emoții iar competența socială se referă la abilitatea de a gestiona eficient relațiile cu ceilalți. Din acest motiv, cadrele didactice de la Liceul „Ștefan Procopiu” Vaslui au propus proiectul „Emoții, emoții”, finanțat cu suma de 5000 de euro prin programul Start ONG, lansat de Kaufland România și implementat de Asociația Act for Tomorrow.
Desenul copiilor, pe înțelesul nostru
Cu ajutorul desenului, al jocului și al vorbirii, copiii se exprimă. Cercetătorii, psihologi și pedagogi, au făcut diverse studii pentru interpretarea desenelor copiilor, pe care le putem consulta pentru a descoperi o metodă complementară de estimare a universului cognitiv și afectiv, așteptărilor, dorințelor copiilor. Încă din primele zile de grădiniță, cadru didactic fiind, am nevoie să descopăr, cu rapiditate, cât mai mult din personalitatea fiecărui copil. Acest lucru mă ajută să îmi calibrez metodele de abordare, în funcție de nevoile fiecăruia.
Curriculum la decizia școlii cu specific educație fizică
Ordinul Ministrului Educației nr. 3238 din 5 februarie 2021 aprobă metodologia privind dezvoltarea curriculumului la decizia școlii, la toate disciplinele din planurile cadru inclusiv la educație fizică și sport:
”Curriculumul la decizia școlii (CDȘ) reprezintă oferta educațională propusă de școală, în concordanță cu nevoile și interesele de învățare ale elevilor, cu specificul școlii și cu nevoile comunității locale, și se constituie atât din pachete disciplinare opționale ofertate la nivel național, regional și local, cât și din pachete disciplinare opționale ofertate la nivelul unității de învățământ”. Vorbim deci de așa zisele ”opționale”.
Când ne referim la ”opționalele” realizate de cadrele didactice este vorba de ”opționalele ofertate la nivelul unității de învățământ” care ”au ca reper nevoile și interesele de învățare ale elevilor, resursele umane și materiale ale școlii, contextul cultural, social și economic local.”
”Curriculumul la decizia școlii (CDȘ) reprezintă oferta educațională propusă de școală, în concordanță cu nevoile și interesele de învățare ale elevilor, cu specificul școlii și cu nevoile comunității locale, și se constituie atât din pachete disciplinare opționale ofertate la nivel național, regional și local, cât și din pachete disciplinare opționale ofertate la nivelul unității de învățământ”. Vorbim deci de așa zisele ”opționale”.
Când ne referim la ”opționalele” realizate de cadrele didactice este vorba de ”opționalele ofertate la nivelul unității de învățământ” care ”au ca reper nevoile și interesele de învățare ale elevilor, resursele umane și materiale ale școlii, contextul cultural, social și economic local.”
Sursele istorice – resurse care permit utilizarea unor metode active de învățare-predare
Utilizarea surselor istorice în predare, învățare și evaluare la disciplina istorie este o necesitate. Prin intermediul sursei istorice, elevul „pătrunde în laboratorul științific al istoriei”, intră în contact cu realitatea istorică, dobândește deprinderi de lucru specifice istorice. Lecturarea sursei istorice îi permite elevului să achiziționeze cunoștințe care sunt extrem de valoroase, căci sunt rezultatul propriului efort intelectual.
Jocul în ora de limba română
Înainte de a fi un personaj cu funcție socială precisă, copilul are disponibilitate pentru joc, existența sa este esențialmente jocul și joaca. Astfel, vor fi propuse câteva jocuri ce pot fi integrate în orele de limba română și nu numai.
Jobshadowing – mobilitate de tip investigație (Erasmus+)
Cursurile ERASMUS+ oferă oportunitatea descoperirii unor noi energii pedagogice, didactice, culturale și interpresonale. Este și șansa pe care a primit-o unitatea noastră de învățământ în anul școlar 2021-2022 prin acreditarea Erasmus pentru o perioadă de 7 ani. În cadrul proiectului, sunt prevăzute mobilități pentru cadre didactice, dar și elevi, iar noutatea a venit o dată cu mobilitatea internă cu expert invitat din străinătate.
De ce o structură modulară a anului școlar 2022-2023? Avantaje și dezavantaje
Anul școlar 2022 – 2023 a debutat cu o schimbare majoră privind structura sa: cele două semestre au fost transformate în cinci module de câte 6 – 7 – 8 săptămâni și separate prin mini-vacanțe. Au apărut în presă, mass-media – discuții care încercau să răspundă la întrebarea firească „de ce această schimbare?”. Bineînțeles că au apărut opinii diferite: mulțumiți, nemulțumiți, neîncrezători, nedumeriți…
Cum s-ar putea ajunge la un învățământ de calitate?
În primul rând, ar trebui să nu ne cramponăm de vechile opinii, să avem curajul de a recunoaște cu sinceritate unde se greșește sau nu se vrea înnoirea învățământului românesc. Ceea ce veți citi în continuare descrie ceea ce mi-ar plăcea să realizez eu, o profesoară cu multă experiență și drag de elevi și de meserie.
Rolul ștafetelor și a parcursurilor cu obstacole în educația fizică/ psihomotorie
Profesorul Cosmin Prodea definește ștafetele ca „activități motrice desfășurate, de obicei, sub formă de concurs. Ștafetele se realizează, de cele mai multe ori, cu un număr redus de stații de lucru.” (Prodea, pg. 49). După același autor, „parcursurile aplicative (cu obstacole) reprezintă o înlănțuire de aparate (stații) care contribuie la educarea calităților motrice şi la consolidarea şi perfecționarea deprinderilor şi priceperilor motrice. Se pot folosi, de asemenea, şi pentru verificarea capacității motrice a elevilor.” (ibid, pg. 50)
Investigația
„Reprezintă o metodă cu puternice valențe de învățare de către elev, dar și un mijloc eficient de evaluare. Investigația oferă elevului posibilitatea de a rezolva o sarcină de lucru, în mod creator, în situații de învățare noi sau mai puțin asemănătoare cu cele desfășurate într-un context tradițional, prin lecția clasica. Rezolvarea sarcinii de lucru de către elev poate demonstra, în practică, un întreg complex de cunoștințe și de capacități.” (Manolescu, 2005, p. 159). Ea constă în faptul că elevul trebuie să găsească rezolvare la o problemă teoretică sau să realizeze o activitate practică, printr-o investigație la care timpul este stabilit.