Pentru a creşte copii buni într-o lume care poate avea influenţe mai mult negative decât pozitive, trebuie să folosim ingrediente esenţiale – iubire necondiţionată, timp, comunicare, disciplină, respect reciproc, iertare şi multe alte calităţi – toate ambalate cu enorm de multă grijă şi răbdare, totul spre binele final al copiilor noştri. Formarea unor copii buni nu este un lucru uşor oricât de multă imaginaţie am avea, dar poate fi o provocare palpitantă mai ales că în final ne poate aştepta o mare răsplată.
Abilități de motivare a elevilor pentru învățare
Elevii încearcă diferite probleme motivaționale legate de învățare. Astfel, unii învață deoarece sunt preocupați de evitarea eșecului, alții consideră că nimic din ceea ce fac nu are valoare, și prin urmare nu merită să învețe, alții elevi sunt atât de axioși încât nu se pot concentra în rezolvarea sarcinilor, iar alții își limitează participarea la activitîțile din clasă, deorece consideră normele și interacțiunile din cadrul mediului școlar diferite de experiențele lor sociale și culturale.
Le jeu, notion complexe
Il existe beaucoup de définitions du jeu et, par conséquent, il est difficile d’entamer une définition complète de cette notion.
Parteneriatul părinți-profesori-elevi
Relația dintre familie și școala se caracterizează prin unificarea a doua surse importante pentru dezvoltarea și educarea personalității umane. De modul în care relaționează profesorii și părinții depinde formarea și instruirea copilului.
Tipologia generală a nevoilor de educație
Nevoile de educaţie au un caracter ambivalent, o dinamică bipolară care reflectă interacţiunile dintre dimensiunile fundamentale ale educaţiei: dintre social şi individual, dintre sistemic şi personal, dintre necesar şi posibil, dintre real şi potenţial. Ambivalenţa nevoilor de educaţie este generată de caracterul bilateral al acţiunii educaţionale şi de natura specială a relaţiei ce se stabileşte între agentul acţiunii – educatorul şi obiectul acţiunii – cel educat.
Rolul instituției de învățământ și activitatea cadrului didactic
Instituția de învățământ are ca obiectiv de bază instruirea şi educarea elevilor. Școala are o dublă funcție: de a produce resurse umane, produce informaţii, respectiv capacitatea instituției de învățământ de a gestiona integrarea socială a fiecărui om, de a organiza posibilităţile de procesare a informaţiei proprii fiecăruia cu necesitățile societăţii.
Rolul cadrelor didactice în realizarea procesului de schimbare educațională
Chiar dacă foarte multe cadre didactice sunt rezistente la schimbare, există şi cadre care promovează ideea schimbării şi aceştia trebuie să adopte măsuri pentru a-i familiariza pe cei refractari cu inovaţia, pentru a reduce rezistenţa şi pentru a facilita schimbarea. Efortul acestor cadre va fi foarte mare pentru a-i determina pe cei rezistenţi la nou să se alinieze către acelaşi obiectiv. Prin ce s-ar caracteriza o persoană care promovează schimbarea?
Importanța studierii matematicii în grădiniță
Matematica este un domeniu care nu se învață numai de specialiști. Aceasta face parte din cultura generală a oricărui om pentru că o învățăm pentru a ne folosi în practică, în viața de zi cu zi. Activitățile cu conținut matematic au o importanță deosebită în dezvoltarea intelectuală a preșcolarilor precum și în pregătirea întrării acestora la școală.
Voluntariatul – o componentă fundamentală a societăţii civile
Voluntariatul este o componentă fundamentală a societăţii civile, contribuind la realizarea celor mai nobile aspiraţii ale omenirii – pacea, libertatea, oportunitatea, siguranţa şi justiţia pentru toate persoanele.
Descifrarea operei lirice – de la text la imagine
Actul educaţional prezent cere adoptarea unor metode şi tehnici noi de predare-învăţare, care să pună accentul nu numai pe informare, ci şi pe formare, cu alte cuvinte care să fie totodată postmoderne şi tradiţionale. „Apelul la tradiţie poate fi formulat în moduri diferite, dar trebuie să fie foarte clar că adevăratul concept de tradiţie este acela de a reprezenta valori ce trebuie redescoperite în noi experienţe.” Elementele vizate de actul educaţional sunt cei trei pioni în jurul cărora se (re)constitue procesul instructiv-educativ, implicit profesorul, elevul şi informaţia/ cunoştinţele – reprezentate în cazul literaturii de textele literare.