Studiu privind metodele moderne aplicate la disciplinele economice de specialitate

Studiul a fost efectuat în locaţia Liceului Tehnologic „Virgil Madgearu” din Constanţa, în perioada septembrie 2017 – mai 2018. A fost realizat pe bază de experiment pedagogic, la o lecţie care face parte din modulul: Economia întreprinderii la doua clase de a IX-a. Lecţia a avut acelaşi conţinut, dar a fost predată în moduri diferite: la o clasă prin metode tradiţionale, iar la cealaltă clasă prin strategii moderne de predare: metode interactive, forme de organizare pe grupe, forme de evaluare preponderent alternative. Elevii din cele doua clase au vârste asemanatoare, medii de viaţă similare şi niveluri de performanţă şcolară aproximativ la fel. La sfârşitul lecţiei, elevii au primit acelaşi chestionar referitor la lecţia predată pentru a putea efectua comparaţii.

Chestionarul aplicat a constat într-o suită de itemi centrați pe evidențierea rezultatelor așteptate ale învățării:

1.Care este propoziţia din lecţia “Tipologia personalului” pe care aţi reţinut-o cel mai uşor?
2.Consideraţi că reţineţi mai repede informaţiile dintr-o lecţie care v-a fost predată printr-o metodă modernă sau una clasică?
3.Caracterizaţi printr-un cuvânt metoda mozaicului şi prin alt cuvânt metoda conversaţiei.
4.Care consideraţi că sunt cuvintele cheie ale lecţiei (minim 3 cuvinte)?
5.Enumeraţi structura personalului unităţii economice.
6.Definiţi resursele umane ale unităţii economice.
7.Menţionaţi cele două categorii de muncitori.
8.Descrieţi personalul cu funcţie de execuţie.

Studiul a fost realizat pe un lot de subiecţi de 54 de elevi de la clasele a IX a A (27 de elevi) fiind considerat lotul martor şi de la clasa a IX a B (27 de elevi) fiind considerat lotul experimental. A fost realizat un experiment pedagogic pe lotul de subiecţi din cele doua clase. Elevii au fost aleşi pe baza de voluntariat. La clasa a IX a A, considerat lotul martor am predat lecţia prin metodele tradiţionale: conversaţia şi explicaţia, iar la clasa a IX a B, considerat lotul experimental, voi preda aceeaşi lectie printr-o metodă modernă: metoda mozaicului.

Presupunem că utilizarea metodelor interactive în activitatea didactică dezvoltă capacităţi creatoare ale elevilor, aceştia înregistrând performanţe şcolare superioare.

După predarea lecţiei, elevilor din cele două loturi, li s-a aplicat acelaşi chestionar pentru a putea compara rezultatele, în care ei şi-au exprimat părerea privind eficienţa utilizării metodelor moderne în activitatea instructiv-educativă şi întrebări referitoare la lecţie din care se poate concluziona modalitatea în care informaţiile au fost reţinute şi înţelese cel mai uşor.

În urma aplicării chestionarului referitor la lecţia ” Tipologia personalului la nivelul unităţii economice” şi la metodele interactive de predare, la clasa a IX a A ( predare prin metoda clasică, 27 de elevi) situaţia a fost urmatoarea: la întrebarea 1, 21 de elevi din totalul de 27 au reuşit să alcatuiască o propoziţie privind conţinutul lecţiei, iar 6 dintre ei nu au ştiut să răspundă, la întrebarea 2, 23 de elevi au considerat metoda modernă captivantă, atractivă, o modalitate de a raspunde mai uşor la întrebări, cooperantă, participativă, implicand în predare covârstnicii facilitând astfel înţelegerea informaţiilor mai uşor. Ceilalţi 4 elevi au considerat metoda clasică mai bună, explicând faptul că aşa au fost obişnuiţi să înţeleagă mai bine.

La întrebarea 3, 24 de elevi au caracterizat metoda mozaicului ca fiind atractivă, cooperantă, interesantă, captivantă, bazată pe creativitate, uşor de reţinut, bazată pe spiritul de echipă, implicare, iar metoda conversaţiei o metodă grea şi plictisitoare. Doar 3 dintre ei au considerat metoda conversaţiei un dialog, o dezbatere eficientă.

La întrebarea 4, 25 de elevi au reţinut minim 3 cuvinte cheie din lecţie, iar 2 elevi nu au răspuns la întrebare. La întrebarea 5, privind structura personalului, 10 au raspuns aproximativ bine, iar 17 nu au ştiut să precizeze răspunsul. La întrebarea 6, referitoare la definirea resurselor umane, 25 de elevi au dat o definiţie aproximativ bună, fiind o întrebare care implică şi cultura generală a elevilor, doar 2 elevi nu au raspuns la această întrebare. La întrebarea 7, 12 elevi au reţinut cele două categorii de muncitori, iar 15 elevi nu au ştiut să răspundă. La întrebarea 8, doar 7 elevi au descris personalul cu funcţie de execuţie, iar 20 de elevi nu au ştiut să răspundă.

La clasa a IX a B (unde s-a aplicat metoda mozaicului pe un lot de 27 de elevi) am constatat urmatoarea situaţie: La întrebarea 1, 25 de elevi au răspuns corect, formulând o propoziţie din lecţia predată, doar 2 elevi nu au ştiut să dea un răspuns corect. La întrebarea 2, 24 de elevi au considerat că reţin informaţiile mai repede dacă sunt predate printr-o metodă modernă fiind implicaţi mai mult, iar 3 elevi au precizat că reţin conţinutul lecţiei mai uşor dacă este predată printr-o metodă clasică. La întrebarea 3, 25 de elevi au menţionat faptul că metodele moderne sunt mai atractive, interesante, le dezvoltă creativitatea, imaginaţia, îi ajută să înţeleagă mai repede conţinutul informaţiilor, doar doi elevi consideră metoda clasică ca fiind o metodă care îi ajută să înţeleagă mai repede noţiunile, conceptele, informaţiile şi conexiunile dintre ele.

La întrebarea 4, 26 de elevi au precizat minim trei cuvinte cheie din lecţie şi doar unul nu a ştiut să precizeze cuvintele esenţiale ale lecţiei. La întrebarea 5, 17 elevi au prezentat structura personalului unităţii economice, 10 elevi nu au ştiut să răspundă. La întrebarea 6 toţi elevii au răspuns corect la întrebarea privind definirea resurselor umane ale unităţii economice. La întrebarea 7, 16 elevi au răspuns corect , menţionând cele două categorii de muncitori, doar 11 nu au răspuns la întrebare. La întrebarea 8, 15 elevi au descris aproximativ corect personalul cu funcţii de execuţie, iar 12 elevi nu au ştiut să răspundă la întrebare.

În urma experimentului pedagogic efectuat, am concluzionat faptul că elevii clasei a IX a B, care au beneficiat de metoda interactivă au fost mai receptivi, s-au implicat în desfăşurarea lecţiei, la sfârşitul orei ei asimilând informaţiile mult mai bine, amintindu-şi conţinutul acesteia o perioadă mai lungă de timp, în timp ce elevii clasei a IX a A unde lecţia a fost predată prin conversaţie şi explicaţie au fost mai puţin receptivi considerând lecţia monotonă şi neatractivă.

Concluzia a fost că metodele interactive sunt mai atractive şi agreate de elevi, îi motivează pentru învăţare, competiţie şi cooperare, le stimulează atenţia, emoţiile, imaginaţia, creativitatea, implicarea, efortul personal şi creşterea stimei de sine în detrimentul celor tradiţionale care îi conduc spre monotonie şi pasivitate.

Am realizat şi un studiu al progresului elevilor la învăţătură pe cele două loturi de subiecţi: clasa a IX a A şi clasa a IX a B, pe parcursul anului şcolar, analizând notele elevilor la modulul „ Economia întreprinderii”.

În prima lună de şcoală, 15 septembrie- 15 octombrie 2017, în urma analizei notelor la modul, am constatat că elevii au obţinut notele cele mai mici, dat fiind faptul că este o disciplină nouă pentru ei, la care a contribuit şi adaptarea la noua formă de învăţământ, cea de liceu. Pe parcursul acomodării, elevii au început să primeasca note din ce în ce mai mari. Am început cu predarea clasică, constând că elevii au dificultăţi în reţinerea termenilor economici, trecând treptat la metode moderne: brainstorming, metoda ciorchinelui, mozaicul, turul galeriei, ştiu/vreau să ştiu/am învăţat, metoda cubului, elevii au început să se implice mai mult în procesul de predare-învăţare-evaluare, familiarizându-se cu disciplinele economice.

Monitorizând şi analizând notele din catalog în perioada 15 octombrie-15 noiembrie 2017, 15 noiembrie-15 decembrie 2017, semestrul I, apoi în semestrul al II lea 15-februarie-15 aprilie 2018  şi 15 mai- 15 iunie 2018, am constatat progrese înregistrate de elevi în urma intensificării utilizării metodelor moderne la predarea modulului.

De asemenea, la testul iniţial, elevii au obţinut note destul de mici, media pe clasă fiind de 5.05 la clasa a IX a A şi 5.48 la clasa a IX a B .
În urma aplicării testelor scrise, media pe clasă pentru a IX a A a fost în progres continuu, pornind de la testele iniţiale, continuând cu testele formative şi încheind cu testul final.  La testul din data de 17 noiembrie 2017, media pe clasă a fost de 6.21, la testul din data de 30 martie 2018, media a fost de 7.24, iar la testul final din 16 mai 2018, media a fost de 8.21, observându-se un salt semnificativ.

La clasa a IX a B, rezultatele au fost tot în progres, comparând testul iniţial cu notele pe parcursul semestrului I şi II şi în final cu notele de la testul sumativ.  Mediile pe clasă au fost: la 18 noiembrie 2017, 6.32, la testul din data de 25 martie 2018 media a fost 7.38, iar la testul final la 18 mai 2018, media obţinută a fost: 8.74.

La clasa a IX a A, media notelor pe perioade diferite este:
Septembrie 5.05,  Noiembrie 6.21, Martie 7.24, Mai 8.12

La clasa a IX a B, media notelor pe parcursul anului şcolar este:
Septembrie 5.48,  Noiembrie 6.32,  Martie 7.38, Mai 8.74

În  concluzie, elevii preferă metodele activ-participative, ei reţinând mai uşor informaţiile prin directa lor implicare la lecţie, acest lucru observându-se şi în rezultatele obţinute după parcurgerea orelor de predare.

 

Accesări: 42

Articole asemănătoare