Teaching verbs of perception, such as hear, see, watch, notice and similar perceptive verbsinvolves helping students or or English learners to get used with this kind of pattern verbs, which can be followed by object + infinitive without to or object + -ing form. English learners can find out based on such lessons that the infinitive is used after these verbs when we want to say that was heard or seen represented the whole of an action or event, whereas the –ing form is used to suggest that it was heard or seen an action or event in progress.
Le document authentique en classe de FLE
En classe de FLE, tout objet porteur d’une signification est un document authentique. Il peut être écrit, audiovisuel, informatique… Il est présenté en classe tel quel, sans aucune modification apportée à ce pourquoi il a été conçu. C’est un document non composé à des fins pédagogiques et destiné au départ à des locuteurs natifs.
La communication en classe de Français Langue Etrangère
Pour mieux comprendre les idées de création d’une classe dynamique et interactive, nous devrions prendre en considération la comparaison entre une scène théâtrale et une classe Fle. Toutes les deux sont des arènes de représentation où les principaux participants sont des acteurs et où le public emploie les compétences de l’expression et de la compréhension. Pourtant, une question se pose dans la classe Fle : « Qui sont les acteurs principaux ? » ou même « Quel est le public principal ? »
Copilul – un actor pe tărâmul artei
Viaţa ne oferă, în general, o perioadă frumoasă care să ne dea startul într-o existenţă plină de evenimente diverse. Anii copilăriei sunt magici şi fericiţi, căci, dacă nu intervin probleme majore, copiii au capacitatea de a trece mai uşor peste lucruri pe care adulţii le exacerbează din pricina stresului cotidian. Dintotdeauna au existat probleme sociale, însă copiii nu le-au perceput: ani ai apogeului crizei alimentare, situaţii criză provocate de războaie, de segregare socială, iar apoi ai chinuitoarei tranziţii spre democraţie. Ca și cum am privi trecutul printr-un caleidoscop, putem vedea de fiecare dată altceva, în funcţie de ceea ce ne dorim să ne amintim: vacanţele idilice la bunici sau serile în care stăteam pe întuneric deoarece se lua lumina, vacanţele în care ne jucam de dimineaţa până seara, cărţile de poveşti sau programul TV de numai două ore, în care desenele cu Veronica şi filmele cu copii ne încântau.
Proiect de parteneriat educațional școală-familie
Prin activitatea de parteneriat cu părinții ne asigurăm un sprijin în propria activitate. Învățându-i pe părinți să se implice în dezvoltarea copiilor lor, întărim interacțiunile și relațiile dintre părinți și copii. Prin cooperarea reala și comunicarea cu părinții, școala pune bazele unei unități de decizie și de acțiune între cei doi factori. De asemenea, activitățile cu părinții duc la rezolvarea situațiilor- problemă ,a conflictelor posibile și a situațiilor de risc în dezvoltarea copilului.
Etape în achiziția conceptului de număr la preșcolari
Evoluţia acţiunii ludice este susţinută în teoria piagetiană conform căreia jocul se constituie ca un schimb simpatetic al copilului cu obiectul, persoane sau situaţii, pe parcursul dezvoltării mai ales în perioada preşcolară şi şcolară mică. Apariţia extrem de timpurie a activităţii ludice, în conexiune cu structura afectivă, face ca aceasta să contribuie fundamental la structurarea proceselor şi funcţiilor cognitive, afective, motivaţionale şi psiho-sociale. Funcţia esenţială a tuturor formelor de joc – în concepţia lui Jean Piaget – este aceea că transformă realul printr-o asimilare relaţionată cu trebuinţele copilului.
„Orașul prin ochi de copil” – exemplu de bune practici pentru prevenirea părăsirii timpurii a școlii
Acordarea la realitatea exterioară depinde, în mare măsură, de măiestria cadrului didactic de a așeza în concordanță potențialitățile existente ale elevului cu dizabilitate intelectuală (zona proximei dezvoltări, Vîgotski) cu cerințele (școlare, sociale) care îi sunt adresate, în vederea obținerii autonomiei acestuia, a independenței sale în acțiunile pe care dorește sau trebuie să le realizeze.
Le blogue et les réseaux sociaux – outils d’apprentissage efficaces et d’actualité
Le besoin social de l’homme, celui de faire partie d’un groupe existe sans aucun doute, qu’il soit exprimé explicitement ou pas. Construire collectivement une expérience, partager des connaissances, faire des échanges des informations et finalement construire ensemble des savoirs et des savoirs-faire, représente en essence le but du processus d’enseignement-apprentissage. Outils très à mode, les blogues et les réseaux sociaux permettent, à part leur dimension interactionnelle immédiate, l’exploitation de leur potentiel pédagogique. Ces derniers nés du multimédia, le blogue et implicitement les réseaux sociaux, allient en effet esprit communautaire et perspective actionnelle.
Învățământul românesc și provocările din mediul online
Pe fundalul pandemiei de coronavirus, care a împins multe state să închidă școlile pe o perioadă nedeterminată, profesorii din România au fost provocați să se adapteze rapid și să transmită un mesaj important copiilor: „învățarea va continua dincolo de școală/grădiniță, cu instrumente online accesibile tuturor și cu multă determinare, vom face progrese împreună și, mai mult decât oricând, vom încuraja copii să învețe și să lucreze independent.
The (dis)advantages of online learning and assessment during the coronavirus pandemic
Now that online school is over (for at least three months), I think we should all take a step back and reflect a little bit upon the extremely challenging experience of teaching remotely during the coronavirus pandemic, which have changed the mindset of both teachers and learners around the world. This article is intended to be a kind of SWOT (Strengths, Weaknesses, Opportunities and Threats) analysis of online instruction meant to help us realize what has gone well and what we are (still) lacking.