Now that online school is over (for at least three months), I think we should all take a step back and reflect a little bit upon the extremely challenging experience of teaching remotely during the coronavirus pandemic, which have changed the mindset of both teachers and learners around the world. This article is intended to be a kind of SWOT (Strengths, Weaknesses, Opportunities and Threats) analysis of online instruction meant to help us realize what has gone well and what we are (still) lacking.
Mișcarea olimpică la începutul secolului al XXI-lea
Pierre de Coubertin (supranumit şi părintele Jocurilor Olimpice Moderne) a fost aplaudat, în iarna anului 1892, atunci când a anunţat dorinţa de a relua Jocurile Olimpice. În mesajul său către tinerii tuturor popoarelor lumii el sublinia: „Prin reînfiinţarea unei instituţii vechi de douăzeci şi cinci de secole am vrut să vă dăm posibilitatea să deveniţi din nou adepţi ai credinţei în sport.”
Ideea olimpică era menită să străbată toate ţările indiferent de rasă, religie sau convingeri politice, având drept factor unic de legătură dezvoltarea sportului în întreaga lume.
Formarea și dezvoltarea competențelor cheie la școlarul mic prin intermediul proiectului educațional
Necesitatea de a forma și dezvolta competențe prin sistemul de învățământ este astăzi acceptată ca imperioasă în majoritatea sistemelor educaționale. Curriculum-ul centrat pe competențe vine în întâmpinarea achizițiilor cercetătorilor din psihologia cognitivă, conform cărora prin competență se realizează în mod exemplar transferul și mobilizarea cunoștințelor și a deprinderilor în contexte noi și dinamice.
Finalitățile educației în societatea democratică din România de după 1989
Educaţia nu este o activitate desfaşurată în sine şi pentru sine, ci una care urmăreşte atingerea anumitor finalităţi. O abordare corectă şi sistemică a fenomenului educaţional se poate realiza doar prin prisma intenţiilor urmărite şi a rezultatelor scontate.
Plecând de la ideea de reformă a educaţiei / învăţământului, care „reprezintă o schimbare fundamentală proiectată şi realizată la nivelul sistemului de educaţie/ învăţământ, în orientarea acestuia (schimbarea finalităţilor), în structura acestuia şi în conţinutul procesului de instruire”, am considerat oportună tratarea temei „Finalităţile educaţiei în societatea democratică după 1989 în România” în acest eseu, întrucât finalităţile educaţiei sunt esenţiale în orientarea celor pe care îi educăm.
Proiectele Erasmus. Punți de legătură între latura profesională și cea umană
Dezvoltarea profesională a cadrelor didactice este un proces continuu de învăţare pe tot parcursul vieţii, de formare, de dobândire sau de îmbunătăţire a competenţelor şi o modalitate eficientă de a ajunge la o anumită maturitate şi înţelepciune în profesia didactică.
Participarea profesorilor la proiecte europene contribuie foarte mult la dezvoltarea profesională a cadrelor didactice deoarece facilitează accesul acestora la un mediu virtual de colaborare şi de schimb de experienţă, la parteneriate cu alţi profesori şi la activităţi de formare profesională, alături de colegi din diverse ţări europene. Elevii sunt și ei motivați să participe în aceste schimburi de experiență deoarece au șansa să se dezvolte personal și să își îmbogățească cunoștințele despre noi culturi și civilizații europene. Prin derularea de proiecte europene, cadrele didactice și elevii au posibilitatea de a se familiariza cu sistemele de educaţie din alte ţări europene.
Studiu de caz privind conflictul elev-elev la nivelul clasei a IX-a. De la conflict la violență
Pentru copiii zilelor noastre, schimbarea şi readaptarea este singura constantă din viaţa lor. Ei cresc într-o societate în care cuvântul de ordine este „supravieţuirea”. Sunt educaţi acum de maşinării care le vorbesc în locul părinţilor şi primesc explicaţii de la aparate sofisticate. Copiii agresivi sunt greu de acceptat aşa cum sunt ei, însă şi mai dificil de înţeles de adulţi şi cei care vin în contact direct cu ei. Ca oricare alţii, copiii agresivi au nevoie de înţelegerea şi ajutorul adulţilor, deoarece conduita lor agresivă reprezintă înainte de toate reflectarea propriului disconfort interior, a imposibilităţii de a reacţiona adecvat la evenimentele din jur, de a realiza o serie de relații interpersonale naturale, nestresante, de a se adapta până la urmă la noile condiții de vârstă și de grup.
Exemple practice de aplicare a metodelor moderne de învățământ (Studiu)
Predarea este o sarcină complexă, cu multe fațete. O listă de metode sau tehnici de predare ar include multe idei și exemple, iar prezentarea lor completă se regăsește în cărți întregi. Cu toate acestea, este posibil să le grupăm în categorii generale de metode sau tehnici de predare, care sunt esențiale pentru o predare eficientă.
Bazat pe experiența personală, acest studiu completează alte resurse care pot ajuta profesorii să-și crească repertoriul de abordări ale procesului instructiv-educativ.
Predarea limbii engleze folosind metode adaptate cerințelor realității de zi cu zi
Se vorbeşte mult în spaţiul public despre o criză a sistemului de învăţământ şi despre faptul că noi, profesorii suntem provocaţi constant în găsirea unor metode şi strategii de stimulare a interesului elevilor. Este cunoscut faptul că învăţământul românesc se caracterizează prin spirit teoretizant, informaţii teoretice consistente, prin orientarea elevilor spre studiu individual. Toate aceste coordonate ar putea fi la baza unui sistem de învăţare eficient, dar doar dacă în completarea lor ar fi luate în calcul noi dimensiuni de dezvoltare generate de o societate în continuă schimbare.
Metode de eficientizare a rezultatelor elevilor la Evaluarea Națională (Studiu)
Rezultatele școlare ale elevilor țin de numeroși factori, care se integrează în contextul a două mari categorii: mediul familial și mediul oferit de procesul educativ din școală. În general, se consideră că elevii care provin dintr-un mediu familial sănătos, cu părinți care au cel puțin studii liceale, au rezultate mai bune la învățătură decât cei care provin din familii dezorganizate, cu o situație socială aflată la limita subzistenței, în care primează violența și dezinteresul privind educația copiilor lor.
Contribuția disciplinei Limba și literatura română la structurarea profilului de formare al absolventului de gimnaziu
Între 11 și 15 ani, copilul parcurge o etapă semnificativă pentru dezvoltarea sa fizică și psihică, cu schimbări mari din punct de vedere social, emoțional și cognitiv și cu abilități încă nedezvoltate suficient pentru a le face față. În cei patru ani de gimnaziu, însoțim copilul prin perioada de pubertate, care face trecerea de la copilărie la adolescență, o perioadă critică ce îi va influența tot restul vieții.