Conținuturile proceselor instructiv-educative sunt selectate, prin metodologii pedagogice speciale, din întregul patrimoniu cultural al omenirii. În orice sistem național de învățământ, există un trunchi de conținuturi comune, obligatorii pentru toți cursanții este asimilat de obicei în „școală generală”. Conținuturile școlii generale reprezintă în proiecție sintetică, ceea ce este considerat în sistemul respectiv de învățământ ca fiind ansamblu de valori esențiale pentru dezvoltarea personalității copilului în acord cu idealul educațional și cu scopurile și obiectivele învățământului obligatoriu. Conținuturile nivelurilor superioare de școlarizare vizează specializarea și specializarea în vederea abordării, într-un orizont de timp viitor, a diferitelor domenii vocaționale.
Noi educații: Educație pentru dezvoltare durabilă
Literatura de specialitate defineşte „noile educaţii” ca fiind un set de răspunsuri pe care sistemele educaţionale îl oferă provocărilor societăţii contemporane, izvorâte din imperativele de natură politică, socio-economică, culturală, demografică, ecologică etc.
Educația informală – motorul ascuns al performanței în bibliotecile moderne
Trăim într-o epocă în care informația circulă cu o viteză fără precedent, iar profesiile se transformă continuu sub influența tehnologiei. În acest context, bibliotecile nu mai sunt doar depozitare de cărți, ci adevărate centre comunitare de învățare, inovare și dezvoltare personală. Odată cu schimbarea rolului bibliotecilor, s-a schimbat și profilul profesional al bibliotecarului modern.
Art urbain et écriture créative : une approche pédagogique en classe de FLE
Cet article présente une séquence pédagogique conçue et mise en œuvre dans une classe de français langue étrangère (FLE) du Collège National Ion Luca Caragiale de Ploiești, qui associe l’art urbain à l’écriture créative. Partant d’un bref panorama du street art – ses origines dans la culture hip-hop du Bronx des années 1970, ses caractéristiques actuelles et ses orientations poétiques ou politiques –, l’article décrit une démarche en six étapes : recherche en ligne d’images représentatives, constitution de groupes, attribution d’une œuvre par groupe et rédaction de messages librement associés à chaque image. Les œuvres sélectionnées, signées Banksy et A1One, ont servi de déclencheurs d’expression : les élèves ont produit des messages personnels ancrés dans des thèmes universels tels que la liberté, la paix, la résistance et la protection de l’enfance. L’activité illustre comment un support visuel authentique, extérieur aux manuels scolaires, peut stimuler la créativité langagière et favoriser l’engagement des apprenants en classe de FLE.
L’intelligence émotionnelle dans l’enseignement du roumain au primaire
L’enseignement des langues étrangères ou des langues maternelles à l’école primaire ne se limite plus aujourd’hui à la simple acquisition de compétences linguistiques. Il intègre de plus en plus des dimensions affectives et sociales, parmi lesquelles l’intelligence émotionnelle occupe une place centrale. Dans le cas de l’enseignement du roumain au primaire, cette approche permet de renforcer à la fois les compétences communicatives des élèves et leur développement personnel.
Punți între discipline: abordarea transdisciplinară a textului nonliterar prin corelarea limbii române cu istoria și geografia locală
În contextul reformelor curriculare contemporane axate pe dezvoltarea competențelor transversale și a alfabetizării funcționale, depășirea barierelor disciplinare tradiționale reprezintă o precondiție esențială pentru asigurarea unui proces de învățare durabil, relevant și profund ancorat în realitatea elevilor [1]. Lucrarea de față propune un model metodologic integrat de abordare transdisciplinară a textului nonliterar în învățământul gimnazial, având ca axă centrală corelarea disciplinei Limba și literatura română cu Istoria și Geografia locală. Demersul se fundamentează pe principiile constructiviste ale învățării și pe metodologia Învățării Bazate pe Proiecte (Project-Based Learning – PBL), fiind experimentat și validat în cadrul unei unități de învățare aplicate la nivelul clasei a VIII-a [4].
Utilizarea tehnologiilor web în dezvoltarea unui test digital interactiv la disciplina științe ale naturii
Transformările digitale din educație îi determină pe profesori să caute metode noi de predare și evaluare, adaptate intereselor și nevoilor actuale ale elevilor. În perioada 18–22 mai 2026, participarea mea la cursul internațional „Creating Educational Websites: A Web Design Course for Teachers”, desfășurat în Paphos, Cipru, în cadrul programului Erasmus+, a reprezentat o oportunitate importantă de dezvoltare profesională și de dobândire a unor competențe digitale aplicabile în activitatea didactică.
Play for the Planet – un joc cooperativ eco creat de mâinile copiilor, în proiectul eTwinning
Între martie și mai 2026, elevii clasei I B, de la Școala Gimnazială Nr. 12 Brașov, au participat la proiectul eTwinning „Play for the Planet”, alături de parteneri din Franța și Muntenegru. Proiectul a îmbinat educația pentru mediu cu colaborarea europeană, conducând la realizarea unui joc de societate cooperativ, construit treptat, etapă cu etapă, prin contribuția fiecărei clase partenere.
Sportul școlar – punte între educație, incluziune și dezvoltare personală. Experiența Școlii Gimnaziale Glodeanu Sărat în sprijinul elevilor proveniți din familii defavorizate
Educația contemporană urmărește formarea unor tineri capabili să se adapteze cerințelor unei societăți aflate într-o continuă transformare. În acest proces, activitățile sportive școlare ocupă un loc important prin contribuția lor la dezvoltarea fizică, emoțională și socială a elevilor. În comunitățile rurale, unde provocările sociale și economice influențează frecvent parcursul educațional al copiilor, sportul poate deveni un instrument valoros pentru promovarea incluziunii și pentru susținerea dezvoltării personale. Articolul evidențiază experiența Școlii Gimnaziale Glodeanu Sărat din județul Buzău în utilizarea handbalului, rugby-tag-ului și fotbalului ca mijloace educaționale prin care elevii, în special cei proveniți din familii defavorizate, își dezvoltă încrederea în sine, spiritul de echipă, responsabilitatea și motivația pentru participarea la viața școlară.
Învățarea prin provocări în educația STEAM: fundament pedagogic și practici de implementare în proiectul eTwinning „STEAM – Challenge Accepted”
În contextul actual al educației, abordările tradiționale centrate pe transmiterea de informații sunt completate tot mai frecvent de modele pedagogice active, în care elevul devine participant direct în procesul de construire a cunoașterii. Învățarea prin provocări (Challenge-Based Learning) reprezintă una dintre aceste abordări, oferind un cadru structurat pentru integrarea interdisciplinară și dezvoltarea competențelor secolului XXI.
Proiectul eTwinning „STEAM – Challenge Accepted” a fost conceput pe acest model pedagogic, fiind implementat cu elevi din patru țări europene, în contexte de colaborare internațională și învățare digitală. Activitățile au fost structurate sub forma unor provocări autentice de învățare, în care elevii au investigat, experimentat, construit și îmbunătățit soluții pe baza feedback-ului primit de la parteneri.
