Educația informală – motorul ascuns al performanței în bibliotecile moderne

Trăim într-o epocă în care informația circulă cu o viteză fără precedent, iar profesiile se transformă continuu sub influența tehnologiei. În acest context, bibliotecile nu mai sunt doar depozitare de cărți, ci adevărate centre comunitare de învățare, inovare și dezvoltare personală. Odată cu schimbarea rolului bibliotecilor, s-a schimbat și profilul profesional al bibliotecarului modern.

Dacă în trecut era suficientă stăpânirea tehnicilor clasice de organizare a colecțiilor, astăzi personalul de specialitate trebuie să fie un bun comunicator, formator, manager al informației, utilizator al tehnologiilor digitale și promotor al educației permanente. Aceste competențe nu sunt dobândite exclusiv prin educația formală, ci printr-un proces continuu de învățare informală.

Ce este educația informală?

Educația informală reprezintă totalitatea experiențelor de învățare dobândite în viața de zi cu zi, fără un cadru instituționalizat și fără programe rigide de studiu. Ea apare în activitatea profesională, în relațiile sociale, prin lectură, participarea la conferințe, utilizarea internetului și schimbul de experiență dintre colegi.

În cazul bibliotecarilor, educația informală poate însemna: participarea la webinare; urmărirea publicațiilor de specialitate; schimbul de bune practici; utilizarea rețelelor profesionale; participarea la proiecte culturale; colaborarea cu instituții educaționale; autoformarea prin lectură și cercetare. Aceste activități contribuie la dezvoltarea continuă a competențelor profesionale și personale.

Biblioteca – spațiu al învățării continue 

Biblioteca se află astăzi în centrul transformărilor educaționale. Ea nu mai este doar un loc al conservării cunoașterii, ci devine un laborator al învățării pe tot parcursul vieții.

În societatea cunoașterii, accesul la informație nu mai este suficient. Importantă este capacitatea de a selecta, interpreta și utiliza informația în mod eficient. Bibliotecarii sunt cei care facilitează acest proces.

Prin urmare, dezvoltarea lor profesională devine o condiție esențială pentru succesul instituției. De ce este importantă educația informală? Specialiștii în biblioteconomie consideră că ritmul schimbărilor tehnologice este atât de rapid încât formarea inițială nu mai poate acoperi toate competențele necesare pe termen lung. Învățarea continuă devine indispensabilă.

Educația informală oferă:

  • Adaptabilitate – Bibliotecarul modern trebuie să răspundă permanent noilor cerințe ale utilizatorilor.
  • Flexibilitate – Învățarea poate avea loc oricând și oriunde.

Actualizare profesională 

Apariția continuă a tehnologiilor impune dezvoltarea unor competențe noi.

  • Creativitate: Experiențele informale stimulează inovarea și găsirea de soluții originale.
  • Dezvoltare personală: Educația informală contribuie la creșterea încrederii în sine și la dezvoltarea competențelor sociale.

Competențele dezvoltate prin educația informală

Un concept esențial evidențiat în literatura de specialitate este competența „a învăța să înveți”, considerată una dintre cele mai importante competențe pentru personalul din biblioteci.

Printre competențele dezvoltate se numără: competențe digitale; competențe informaționale; competențe de comunicare; competențe manageriale; competențe sociale; competențe culturale; competențe de lucru în echipă; competențe de leadership. Acestea permit bibliotecarului să devină un actor important în viața comunității.

Revoluția digitală și necesitatea autoformării

Digitalizarea a schimbat radical activitatea bibliotecilor. Catalogul tradițional a fost înlocuit de baze de date electronice. Cărțile digitale, arhivele online și platformele educaționale au devenit instrumente de lucru cotidiene. În acest context, bibliotecarul trebuie să fie permanent conectat la noile tehnologii și să își dezvolte competențele digitale prin autoformare și învățare continuă.

Bibliotecarul viitorului

Bibliotecarul secolului XXI nu mai este doar administratorul colecțiilor. El este: educator; formator; consultant informațional; mediator cultural; promotor al lecturii; specialist în tehnologia informației; lider comunitar. Aceste roluri necesită o pregătire permanentă și o deschidere continuă către învățare.

Impactul asupra comunității

Un bibliotecar bine pregătit influențează pozitiv întreaga comunitate. El poate: organiza activități educative; susține proiecte culturale; promova lectura; combate dezinformarea; dezvolta competențele digitale ale utilizatorilor; sprijini incluziunea socială. Astfel, investiția în dezvoltarea profesională a personalului bibliotecilor devine o investiție în dezvoltarea comunității.

Concluzii

Educația informală reprezintă una dintre cele mai puternice resurse pentru dezvoltarea competențelor personalului de specialitate din biblioteci. Într-o lume aflată într-o continuă transformare, succesul bibliotecilor depinde de capacitatea oamenilor care lucrează în ele de a învăța permanent, de a se adapta și de a inova. Formarea continuă, autoeducația și schimbul de experiență nu mai sunt opțiuni, ci necesități profesionale. Bibliotecarul modern este un învățăcel permanent, iar educația informală constituie cheia succesului său profesional și uman. bnrm.md

Bibliografie

Lilia Povestca, Educația informală a personalului de specialitate din biblioteci. bnrm.md

Lilia Povestca, Formarea profesională a personalului de specialitate din bibliotecile Republicii Moldova. MSUIR

Elena Tîrziman, Maria Micle, Adapting Librarians’ Professional Competences to Current Requirements through Initial Education and Lifelong Education. ResearchGate

Agnes Erich, The Role of Public Libraries in Non-Formal Learning. LUMEN Scientific Publishing House

Ileana Silvia Ciornei, Non-formal and Informal Education Activities. proceedings.lumenpublishing.com

 


Încadrare în categoriile științelor educației:

prof. Adrian Petru Codilă

Școala Gimnazială, Băuțar (Caraş-Severin), România
Profil iTeach: iteach.ro/profesor/adrian.codila