Sunt educatoare de aproape 30 de ani și pot analiza cum jocul didactic a evoluat în grădiniță. Studiind textele de specialitate, am observat această evoluție de la începuturile folosirii jocului didactic și până în prezent. De asemenea, observând evoluția societății aș putea descrie provocările actuale și aș putea face unele predicții privind perspectivele activităților ludice.
Jocul didactic – trecut și viitor
Necesitatea cunoașterii individualității elevilor
Îndemnul lui J.J.Rousseau „Începeți prin a vă cunoaște copiii, căci, de bună seamă, nu-i cunoașteți!” capătă o deosebită relevanță în contextul proiectării unei strategii care să elimine situațiile de eșec și să sprijine toți elevii în descoperirea și afirmarea șansei proprii de realizare. Îți trebuie inteligență și iscusință ca să cunoști Omul, această ființă solid fortificată, acest „mic univers” cum îl numea Heraclit.
Tulburări de vorbire. Prevenirea și înlăturarea greșelilor de exprimare
În dezvoltarea normală a vorbirii preșcolarilor și școlarilor mici, pot să apară unele tulburări de vorbire, cunoscute și sub denumirea de handicapuri de limbaj. Acestea pot apărea pe un fond intelectual normal, dar și la deficienții mental sau senzorial. Tulburările se datorează unor deprinderi greșite de vorbire sau unor particularități ale aparatului fonator, ale analizatorului verbator și analizatorului auditiv, de care depinde o pronunție corectă.
Învățarea bazată pe joc versus gamification (Mobilitate Erasmus+)
Împreună cu colegele mele de la aceeași instituție școlară, Mihaela Horga, Alina Rus și Carmen Onofrei, la începutul lunii iulie 2022 am participat la cursul „Digital Game Based Learning and Gamification” (formator, Ayca Dumlu), care s-a desfășurat la Barcelona. La acest curs, deși a fost dens și am învățat multe, ne-am simțit bine; a fost interesant, captivant. Am aplicat gamification și am învățat prin jocuri, alături de coechipieri simpatici, fiind împărțiți pe grupuri sau perechi.
The Need for Validation and the Teaching
The feeling of not being enough can be a deeply unsettling experience that many people face at some point in their lives. It can lead to a constant need for validation from others and a persistent desire to educate oneself. Working with children presents a beautiful opportunity to observe the emergence of such needs in real time. However, the responsibility of identifying and addressing these needs is less beautiful and, falls directly on the teacher. Therefore, it is useful to understand that validation is a basic human need that is essential for emotional well-being and healthy development. It involves the feeling of being seen, heard, and acknowledged by others as you believe you deserve. When we receive validation, we feel understood, accepted, and appreciated for who we are, which helps us to build confidence, self-esteem, and a sense of belonging.
In this article, we will explore (I) the human need for validation, its stages, how it develops, its parameters of normal and abnormal, and how to meet this need in healthy ways, and secondly (II), how and why teachers should address this need.
Experiență didactică în școală italiană (Mobilitate Erasmus+)
În perioada 25 februarie – 10 martie 2023, am participat, prin proiectul Erasmus+ „Viitorul- Învățare în Progres” al Liceului Tehnologic „Stefan Hell” din Sântana, la un stagiu de observare a activităților desfășurate în Istituto Compresivo “Francesco Morosini” din Veneția. Această mobilitate ne-a ajutat să ne îmbunătățim abilitățile lingvistice, competențele de comunicare și interculturale. În ceea ce privește impactul asupra dezvoltării profesionale și personale, am avut ocazia să observăm abordări didactice variate și spații educaționale diverse, am întâlnit oameni diferiți, deschiși în a-și împărtăși experiențele, am văzut locuri frumoase, pline de istorie, am interacționat cu o cultură diferită, ceea ce a adus plus valoare dezvoltării noastre ca profesori, dar și ca oameni.
Formarea competențelor de bază de citit-scris și calcul aritmetic, la clasa a II-a
În clasele I şi a II- a elevii învață să citească, iar în clasele a III-a și a IV-a citesc pentru a învăța, citirea devenind un instrument de învățare şi o tehnică a muncii cu cartea. Întreaga evoluție a elevilor, atât în școală cât și în viață, depinde de măsura în care cititul, devine un mijloc de informație și de autoinstruire. Curriculumul de Limba şi literatura română reprezintă „o componentă fundamentală a parcursului de învăţare oferit elevilor în contextul şcolarităţii obligatorii”. Obiectivul central al studierii Limbii şi literaturii române în învăţământul primar îl reprezintă dezvoltarea competenţelor elementare de comunicare orală şi scrisă ale copiilor, precum şi familiarizarea acestora cu texte literare şi nonliterare, semnificative din punctul de vedere al vârstei cuprinse între 6-7 / 10-11 ani.
Competența digitală, competența secolului XXI pentru educație și societate
Competența TIC este definită ca abilitatea de a utiliza tehnologia informației și a comunicațiilor pentru a accesa, gestiona, evalua, integrarea și comunicarea informațiilor într-un mediu digital. Această competență este crucială pentru a face față provocărilor din lumea digitală în continuă schimbare și pentru a utiliza noile tehnologii pentru a îmbunătăți procesul de învățare. Competența digitală este una dintre cele opt competențe-cheie, concretizându-se în utilizarea cu încredere și în mod critic a întregii game de tehnologii ale informației și comunicațiilor pentru informare, comunicare și soluționare a problemelor în toate domeniile vieții. [1]
Importanța activităților educative realizate în mediul online pentru promovarea imaginii școlii
Promovarea imaginii școlii trebuie să fie un deziderat al întregii comunități școlare, dar și al comunității din care școala face parte. Poate cu atât mai mult, acest deziderat trebuie cu minuțiozitate urmărit acum, când vorbim de mutarea unor activități didactice și în mediul online, deoarece pandemia a adus mari modificări și în ceea ce privește acest aspect.
Jeux pour briser la glace en classe de FLE
Les jeux pour briser la glace ou les ”icebreakers” sont des activités qui permettent aux participants de se détendre et de créer une bonne ambiance. Par conséquence, les fonctions de ces activités visent à: faciliter la connaissance du groupe, encourager les élèves à interagir, intégrer une thématique, encourager les élèves à communiquer, donc à développer la compétence de communication, animer le groupe d′élèves.