EDICT – Pagina 124 – Revista Educației

Constantin Cristinel Diaconu • Școala Gimnazială, Puiești (Buzău) • România

26 octombrie 202525 octombrie 2025 • 5 minute

Copilărind cu matematica

Înainte ca matematica să însemne cifre și reguli, ea trăiește în lumea copilului ca o poveste. Începe în clipa în care un copil privește un fluture și observă că aripile lui sunt la fel, sau când vede că floarea din grădină are cinci petale, nu patru. Începe când descoperă că, dacă bate din palme într-un anumit ritm, sunetul se repetă mereu la fel.
Așa se naște prima formă de înțelegere a ordinii: din curiozitate, din joc, din uimirea de a vedea că lumea are reguli, chiar dacă nimeni nu i le-a spus.

Articol complet →

Iuliana Roxana Onofrei • Școala Gimnazială Buică Ionescu, Glodeni (Dâmboviţa) • România

25 octombrie 202525 octombrie 2025 • 5 minute

Prevenirea abandonului școlar

Abandonul școlar continuă să fie una dintre cele mai serioase provocări ale sistemului educațional românesc. Fenomenul afectează nu doar parcursul individual al elevilor, ci și dezvoltarea socială și economică a comunităților. Un copil care renunță la școală își limitează semnificativ șansele de integrare profesională și socială, riscând marginalizarea și excluziunea. De aceea, prevenirea abandonului școlar trebuie privită ca o responsabilitate comună – a școlii, a familiei și a întregii societăți – și abordată printr-un echilibru între măsuri de prevenție și acțiuni de intervenție.

Articol complet →

Irina Pletea • Colegiul Național Vlaicu Vodă, Curtea de Argeș (Argeş) • România

25 octombrie 202524 octombrie 2025 • 5 minute

Competențele de comunicare

La nivelul finalităţilor procesului de învățământ, s-a trecut „din zona cunoştinţelor, spre cea a scopurilor (instructiv – educative), de aici în zona obiectivelor şi, în ultimele două – trei decenii, în zona formării competenţelorˮ. Din perspectiva Comisiei Europene, competenţele-cheie reprezintă „un pachet transferabil şi multifuncţional de cunoştinţe, deprinderi (abilităţi) şi atitudini de care au nevoie toţi indivizii pentru împlinirea şi dezvoltarea personală, pentru incluziune socială şi inserţie profesională. Acestea trebuie dezvoltate până la finalizarea educaţiei obligatorii şi trebuie să acţioneze ca un fundament pentru învăţarea în continuare, ca parte a învăţării pe parcursul întregii vieţi”. Sunt sugerate opt domenii: comunicarea în limba maternă, comunicarea în limbi străine, competenţe matematice şi competenţe de bază în ştiinţe şi tehnologii, competenţa digitală (TSI – Tehnologia Societăţii informaţiei), competenţa socială şi competenţe civice, competenţa a învăţa să înveţi, competenţa iniţiativă şi antreprenoriat și competenţa sensibilizare şi exprimare culturală.

Articol complet →

Paul Tămăslăcaru • Colegiul Tehnic Ion Mincu, Focșani (Vrancea) • România

24 octombrie 202524 octombrie 2025 • 6 minute

Tehnologizarea examenelor naționale

Când ministrul educației, Daniel Funeriu, a propus înregistrarea audio-video a examenelor naționale, procentul de reușită a scăzut dramatic. Lipsa viitorilor studenți a determinat Centrul Național pentru Politici și Evaluare în Educație să propună subiecte din ce în ce mai ușoare pentru sesiunile de bacalaureat astfel încât rata de promovabilitate să crească. Concret, ne-am întors de unde am plecat, sau cum ar spune românul: nici usturoi n-am mâncat și nici gura nu ne miroase! Pentru a nu intra în colaps, unele instituții, precum postlicealele, s-au adaptat din mers: și-au propus să înscrie la programele lor de formare absolvenți de liceu fără diplomă de bac, urmând ca, la finele ciclului de instruire, elevul să prezinte dovada absolvirii examenului cu pricina. Să zicem că introducerea camerelor video și-a atins scopul și rata de fraudare a concursurilor a scăzut; mă gândesc, totuși, cât de mult este aplicată această măsură și în celelalte instituții ale statului, pentru că impresia generală ar fi că doar învățământul se supune acestor tipuri de inițiative.

Articol complet →

Mărioara Cipleu • Centrul Școlar de Educație Incluzivă Orizont, Oradea, Structura Tileagd (Bihor) • România

24 octombrie 202523 octombrie 2025 • 6 minute

Dezvoltarea abilităților de comunicare în rândul copiilor cu CES

Datorită prezenței elevilor cu cerințe educative speciale (CES), sistemul de învățământ a trecut recent prin schimbări fundamentale de paradigmă, concretizate în conceptele de educație integrată și școală incluzivă. Acești elevi prezintă dificultăți diverse (de comunicare, limbaj, orientare spațială, atenție, ritm de lucru, emoționale etc.), dar nu trebuie etichetați, ci recunoscuți ca având CES. Ei necesită un sprijin sporit din partea adulților (părinți, profesori), materializat prin atenție suplimentară, educație individualizată, răbdare și înțelegere. Pentru a le permite să progreseze în ritmul propriu și conform capacităților individuale, este esențială flexibilizarea curriculum-ului școlar, implicând adaptarea conținuturilor, metodelor și tehnicilor de lucru. (Darie, 2014, p.1)

Articol complet →

Diana Elena Păuna • Grădinița cu Program Prelungit Nr. 5, Slatina (Olt) • România

24 octombrie 202523 octombrie 2025 • 5 minute

Magia poveștilor în activitățile educative ale preșcolarilor

Literatura pentru copii, în special basmele și poveștile clasice, constituie un resursă pedagogică esențială în educația timpurie, facilitând nu doar dezvoltarea competențelor lingvistice, ci și formarea unor abilități cognitive, sociale și emoționale complexe (Bettelheim, 1976; Zipes, 2012). În contextul educației preșcolare contemporane, abordările didactice integrate, care combină multiple domenii de dezvoltare într-o secvență coerentă de activități, s-au dovedit deosebit de eficiente în promovarea unei învățări holistice și semnificative (Katz & Chard, 2000).

Articol complet →

Ioana Lucia Graur • Școala Gimnazială Nr. 75 Leonardo da Vinci (Bucureşti) • România

23 octombrie 202522 octombrie 2025 • 6 minute

Stimularea creativității prin proiectele eTwinning în clasele primare

Într-o lume aflată într-o continuă transformare, în care inovația, flexibilitatea și gândirea originală devin resurse esențiale pentru succesul personal și profesional, școala are datoria nu doar de a transmite cunoștințe, ci și de a cultiva potențialul creativ al fiecărui copil. Creativitatea, adesea înțeleasă ca un dar nativ, este în realitate o abilitate care poate fi educată, încurajată și dezvoltată prin metode și contexte adecvate.

Articol complet →

Nicoleta Rîșnoveanu • Grădinița cu Program Prelungit Nr. 10, Buzău (Buzău) • România

23 octombrie 202522 octombrie 2025 • 3 minute

Cum pot folosi profesorii Scratch?

Fiecare profesor știe cât de greu este să captezi atenția copiilor în zilele noastre. Atunci când am descoperit Scratch, m-a surprins simplitatea lui – nu e nevoie de cunoștințe complicate de programare, iar copiii pot vedea imediat ce creează. Am realizat că această platformă nu e doar un joc pe computer, ci o modalitate prin care elevii pot face ceva cu propriile mâini, pe digital. În grădiniță și la preșcolari, unde trebuie să menții lucrurile simple și distractive, Scratch s-a dovedit a fi exact ceea ce le lipsea lecțiilor noastre – o cale prin care copiii pot fi creatori, nu doar consumatori de tehnologie.

Articol complet →

Tudor Daniel Pavelea • Centrul Județean de Resurse și Asistență Educațională, Bistrița-Năsăud (Bistriţa-Năsăud) • România

23 octombrie 202522 octombrie 2025 • 6 minute

Formarea continuă – busola dezvoltării profesionale. Analiza nevoilor de formare în CJRAE Bistrița-Năsăud (2025)

Articolul prezintă rezultatele și interpretarea unei analize instituționale a nevoilor de formare continuă, desfășurată în luna octombrie 2025 la nivelul Centrului Județean de Resurse și Asistență Educațională Bistrița-Năsăud. Pe baza răspunsurilor oferite de 82 de cadre didactice, raportul conturează direcțiile majore de formare pentru perioada 2025–2027 și oferă o perspectivă asupra modului în care profesioniștii din educație percep dezvoltarea continuă, în contextul transformărilor aduse de educația incluzivă și digitalizare.

Articol complet →

Alina Tudorache • Universitatea Valahia din Târgoviște (Dâmboviţa) • România

21 octombrie 202521 octombrie 2025 • 7 minute

Integrating Modern Pedagogical Approaches in the Study of Victorian Fiction: A Case Study of Tess of the d’Urbervilles

Teaching literature in the 21st century requires a renewed vision that connects aesthetic appreciation with ethical, social, and emotional understanding. Thomas Hardy’s Tess of the d’Urbervilles (1891) remains an exemplary text through which educators can explore the intersection of literary form, social context, and moral consciousness. The tragic story of Tess Durbeyfield offers rich material for developing critical thinking, empathy, and awareness of gender and social inequality. Modern didactic approaches invite students not only to analyze the text as a cultural artifact but also to engage with it as a mirror of human experience and ethical choice (Carter, 2019, p. 45).

Articol complet →

EDICT Revista educației