EDICT

Tip special de cercetare ştiinţifică, cercetarea pedagogică este un proces continuu ce are drept scop înţelegerea, optimizarea, inovarea, reformarea şi prospectarea activităţii de instruire şi educare, în viziune sistemică, bazându-se pe investigaţia teoretică şi practico-aplicativă a realităţii cauzale şi funcţionale dintre componentele şi variabilele fenomenului educaţional.
Am ales să cercetez folosirea unei diversități de metode activ-participative la opţionalul Istorie şi geografie locală şi legăturile dintre variabile (metode tradiționale şi metode complementare) introduse în practica didactică de evaluare a randamentului şcolar la această disciplină.

Am demarat această cercetare  interesată fiind de constatarea situaţiei reale în care se află „Istoria şi geografia locală”, în topul interesului elevului din învățământul primar, al părinților lor, dar şi al cadrelor didactice.

Ipoteza cercetării a fost următoarea: Dacă se va realiza un program special de însuşire a elementelor de istorie şi geografie locală, cu caracter interdisciplinar, prin introducerea opţionalului „Istorie şi geografie locală”, utilizându-se o gamă largă de metode şi procedee didactice activ-participative, atunci s-ar putea constata îmbunătăţiri semnificative privind nivelul de cunoştinţe şi noţiuni legate de istoria românilor.

În condiţiile în care învăţătorul va urmări în mod sistematic să susţină şi să stimuleze formarea unei personalităţi morale, aceasta va cunoaşte îmbogăţiri substanţiale  care se vor reflecta pozitiv atât în nivelul de pregătire al şcolarului, cât şi în modul de abordare a problemelor cu care se confruntă zi de zi.

Obiectivele cercetării au fost următoarele:

• identificarea nivelului de cunoştinţe, a unor noţiuni legate de istoria românilor;
• proiectarea şi experimentarea unui program opţional de studiu a istoriei şi geografiei locale;
• promovarea unor metode şi tehnici euristice, creative;
• urmărirea progreselor înregistrate de elevi în însuşirea noţiunilor istorice;
• formularea unor propuneri şi sugestii de optimizare a lecţiilor de istorie;

Cercetarea de faţă fiind una experimentală şi a urmat cele trei faze specifice experimentului, constituite ca etape de sine stătătoare: evaluarea iniţială, intervenţia ameliorativă, evaluarea finală.

Am optat pentru cercetarea pedagogică de tip combinat (teoretic – fundamentală şi practic – aplicativă ) pornind de la încadrarea temei studiate într – un spaţiu teoretic şi ajungând la reliefarea implicaţiilor practice menite să îmbunătăţească, să optimizeze activitatea de învăţare în direcţia formării noţiunilor istorice la elevii din clasele primare.

Din punct de vedere metodologic, cercetarea este experimentală pentru că prin introducerea unui opţional se declanşează acţiuni educaţionale noi, originale ale căror rezultate sunt înregistrate şi prelucrate în vederea demonstrării valorii pe care o au în dezvoltarea personalităţii elevilor.

Propunându-mi să activez şi să dezvolt potenţialul de care dispune fiecare elev,  printr-o învăţare activă, centrată pe problematizare şi descoperire, prin eleborarea şi aplicarea unui  program opţional, a fost absolut necesar ca în acest demers să pornesc de la cunoşterea specificului şi nivelului de dezvoltare a potenţialităţilor individuale.

Cercetarea de faţă fiind una experimentală urmează cele trei faze specifice experimentului:

A) Evaluarea iniţială reprezintă faza prealabilă intervenţiei factorului de progres. S-a realizat o testare a elevilor privind noţiunile de istorie cu care s-au familiarizat în clasele anterioare, testare realizată în prima săptămână anului şcolar 2021 – 2022. În cadrul acestei prime etape a experimentului a fost administrată câte o probă atât eşantionului experimental cât şi eşantionului de control pentru a se măsura nivelul de cunoştinţe şi a se înregistra date referitoare la acestea înaintea introducerii opţionalului intrerdisciplinar, a factorului de progres pe linia cunoaşterii istoriei şi geografiei locale, pentru clasa experimentală.

B) Intervenţia ameliorativă. În aceasta fază s-a administrat factorul experimental. S-a introdus opţionalul intercurricular  ,,Istorie şi geografie locală” pe parcursul anului şcolar 2021 – 2022 pentru eşantionul experimental. În această etapă eşantionul experimental este supus unei acţiuni diferite faţă de eşantionul de control, iar pentru eşantionul de control acţiunile sunt cele obişnuite, naturale, nu se intervine în mod special.

Pentru înlăturarea blocării manifestărilor creative, originale ale elevilor, am găsit absolut necesar crearea unei atmosfere plăcute, stimulative care să permită elevului să intervină, să se poată exprima liber şi fără cenzură. Pentru acest lucru am căutat să utilizez metode şi tehnici de lucru cât mai variate, care să implice direct elevul, să-l stimuleze să lucreze individual sau în grup, metode care sunt  prezentate pe larg în paginile lucrării de faţă.

C) Evaluarea finală s-a realizat la finele anului şcolar 2021 – 2022, în urma parcurgerii opţionalului de către eşantionul experimental. Este etapa în care se testează cunoştinţele elevilor după intervenţia factorului de progres, utilizându-se probe de cunoştinţe, superioare ca grad de dificultate fazei  iniţiale a experimentului.

Apoi am înregistrat rezultatele şi pe această bază am stabilit diferenţele dintre cele două eşantioane, după ce, în prealabil, am stabilit diferenţele în cadrul fiecărui eşantion, între cele înregistrate în faza iniţială şi cele înregistrate după intervenţia factorului experimental.

Am ales să desfăşor această activitate de cercetare cu două eşantioane de elevi aparţinând unor două şcoli, din mediul rural, încercând pe cât posibil ca aceste grupuri de elevi  să fie cât mai asemănătoare sub raportul unor caracteristici, pentru ca intervenţia factorilor exteriori, necontrolaţi să fie cât mai redusă, iar factorul experimental, administrat eşantionului experimental, să se evidenţieze cu pregnanţă. Am aplicat chestionare de sondaj, diferenţiate pentru elevi, părinţi şi cadre didactice

Am creat aceleaşi condiţii pentru toţi elevii supuşi testării, fără a-i favoriza pe unii sau defavoriza pe alţii, indicaţiile date elevilor privind sarcinile ce trebuie realizate, au fost aceleaşi pentru toţi, precum şi timpul de lucru acordat. Am ales două teste care m-au ajutat să măsor ceea ce mi-am propus: nivelul fluidităţii  verbale şi asociative şi al flexibilităţii spontane şi adaptative ale elevilor cu care am lucrat. Am administrat elevilor din cele două colective (clasa experimentală şi clasa martor) aceleaşi teste, individual, fiecărui elev, în acelaşi timp.

Aplicarea testelor, în diferite faze ale cercetării mi-au permis să identific, să măsor nivelul elevilor, înainte de introducerea opţionalului (teste iniţiale) , în timpul (teste docimologice) şi la sfârşitul acestuia (teste finale). Testele m-au ajutat să cunosc şi să pot delimita mai în amănunt unele aspecte legate de factorii ce influenţează actul învăţării la elevii cărora le-au fost aplicate, să obţin date concrete şi să surprind destul de obiectiv evoluţia şi stadiul atins de fiecare individ în parte. Aplicarea acestor teste mi-a dat posibilitatea să identific elevii creativi, dar şi pe cei mai slab creativi. Eficienţa metodei depinde de modul în care este utilizată, dar mai ales de felul în care sunt interpretate datele pe care testul ni le oferă.

Corelat cu metoda testelor, am aplicat observarea manifestărilor elevilor în contextul educaţional în care s-au realizat. În cercetarea pe care am întreprins-o, am propus ca subiect al observaţiei comportamentele şcolarului reflectate prin capacitatea de concentrare şi de valorificare a experienţei cognitive acumulate în  şcoală şi în afara acesteia, prin curiozitate şi originalitate, prin capacitatea de asociere şi dorinţa de a explora, prin modul de implicare şi rezolvare a noi sarcini de lucru. Observaţia a utilizat un demers inductiv ( de la particular la general) care a reflectat realitatea educaţională în condiţii naturale, obişnuite. Ca instrument de colectare a informaţiilor, am folosit grila de observaţie în care am consemnat orice manifestări (reacţii) concrete ale elevilor constituite în comportamentele observabile enunţate mai sus.

Observaţia a însoţit, de obicei, toate celelalte metode de cercetare şi a oferit informaţii suplimentare asupra fenomenului investigat. Important este că elevii  nu şi-au dat seama că sunt observaţi.

Consemnările din grila de observaţii corelate cu analiza produselor  creative concretizate în desene, poveşti create, replici, fişe de lucru, materiale confecţionate, soluţii originale la probleme date etc., m – au ajutat să desprind unele aprecieri asupra individualităţii elevului, a comportamentului său, a preocupărilor şi înclinaţiilor sale

Importantă fiind în cercetarea de faţă, analiza produselor activităţii elevilor , atât ale celor din eşantionul experimental, cât şi ale celor din eşantionul de control, aceasta mi-a oferit importante informaţii  despre factorii intelectuali ai creativităţii: flexibilitate, fluiditate, originalitate.

Pe parcursul studierii elevilor  m-am folosit şi de metoda chestionarului administrată elevilor, dar şi părinţilor. Confruntarea datelor referitoare la comportamentul elevilor, dar şi la atitudinea părinţilor faţă de manifestările propriilor copii, m-au determinat să abordez aceste teme în cadrul şedinţelor cu părinţii şi să – i fac să înţeleagă, prin exemple adecvate, că atitudinea rigidă vis-a-vis de comportamentul creativ al copilului are efecte negative asupra dezvoltării armonioase a personalităţii acestuia. Am utilizat şi metoda convorbirii prin care am cules informaţii despre personalitatea şi preferinţele fiecărui copil în parte, despre cunoştinţele şi deprinderile care dispune la un moment dat.

În experimentul pe care l-am realizat cu elevii clasei a IV-a, am declanşat acţiuni educaţionale noi, originale prin introducerea opţionalului interdisciplinar „Istorie şi geografie locală”, prin  abordări creative ale conţinuturilor învăţării utilizând metode şi tehnici de lucru active şi interactive, care îi implică într-un mod plăcut, atractiv pe elevi,  în vederea obţinerii unei îmbunătăţiri a învăţării.

Elevii au primit cu încântare introducerea opţionalului, precum şi utilizarea în cadrul lecţiilor a auxiliarului,  iar desfăşurarea acestuia în condiţii obişnuite, adică în sala de clasă, a înlăturat suspiciunile, impresia că ar fi supuşi unei investigaţii.

Interpretare şi prezentarea datelor cercetării

Manifestarea interesului pentru istoria locală al elevilor, în faza iniţială şi finală a experimentului, obiectivată în comportament şi care în terminologia adoptată îmbracă forma variabilelor dependente am măsurat-o şi exprimat-o cantitativ prin tabelul de rezultate  şi a reprezentărilor grafice sub formă de histogramă.

Atât în etapa iniţială cât şi în cea finală am administrat câte un test  pentru a identifica nivelul de cunoştinţe şi modul de  gândire al elevilor din cele două eşantioane cu care am lucrat (eşantionul experimental şi eşantionul de control).

Analizând rezultatele obţinute în urma testării iniţiale de către cele două eşantioane se observă un nivel uşor ridicat al eşantionului de control, astfel: calificativul FB a fost obţinut de 3 elevi din eşantionul de control ceea ce reprezintă un procent de 25%  , pe când doar 2 elevi din eşantionul experimental au atins acest prag, reprezentând doar  16,67% .  Calificativul B a fost obţinut de un număr de 8 elevi din eşantionul experimental – 66,66%-, şi de 7elevi din eşantionul de control ceea ce reprezintă  58,33% din numărul total al elevilor investigaţi. Calificativul S a fost obţinut în aceeaşi proporţie de către ambele grupe cu care am lucrat: 2 elevi – 16,67%.

În săptămâna 19 – 23 mai 2022 am aplicat ambelor clase (eşantionul experimental şi eşantionul de control) un alt test pentru a evalua eşantioanele în urma realizării experimentului.

Dacă analizăm rezultatele obţinute, constatăm un număr mare de calificative FB în cadrul eşantionului experimental, 8 elevi au obţinut calificativul FB (66,66%), pe când în cadrul eşantionului de control doar 4 elevi au obţinut acest calificativ (33,33%). Se observă o uşoară creştere şi în cadrul E.C., însă nu una semnificativă.

În urma aplicării probei din cadrul testării finale se observă o creştere înregistrată atât în cadrul eşantionului experimental cât şi în cadrul eşantionului de control. Această creştere se datorează, pe de o parte, dezvoltării psihice a elevilor, având în vedere faptul că cele două probe s-au dat la un interval de aproape un an şcolar, dar diferenţa mare dintre cele două grupe de elevi se datorează ,în mod cert, parcurgerii opţionalului de către eşantionul experimental.

Comparând calificativele obţinute de către cele două eşantioane evaluate, putem spune că diferenţele dintre indicatorii măsuraţi apar în urma testării finale, rezultatele eşantionului experimental sunt mai mari decât al celui de control.

Concluziile cercetării

În cercetarea aceasta am dorit să accentuez valoarea deosebită a metodelor de evaluare care constă în aceea că se bazează pe capacitatea de cunoaştere a fiecărui elev şi totodată stimulează această capacitate, deoarece se ajunge la descoperirea unor noţiuni prin activitate proprie, prin autodirijarea gândirii elevului.

Am valorificat imensul lor potenţial şi rezultatele nu s-au lăsat mult aşteptate. Aceşti copii au progresat foarte mult într-un an şi nu numai în ce priveşte randamentul şcolar ci şi în relaţiile dintre ei, nivelul de cooperare, încrederea în sine, pofta de cunoaştere şi plăcerea cu care participă la ore.

În concluzie, se poate afirma că ipoteza iniţială, ca şi ipotezele secundare aferente acestei micro-cercetări s-au confirmat. Elevilor li se  poate cultiva dragostea şi respectul pentru istoria şi tradiţia poporului nostru, însă marea contribuţie o are măiestria şi tactul învăţătorului. Utilizarea unor metode şi procedee didactice activ-participative, precum şi introducerea opţionalului cu caracter interdisciplinar, „Istorie şi geografie locală”, conduc la îmbunătăţirea semnificativă a nivelul de cunoştinţe necesare formării unor noţiuni legate de istoria românilor.