Rețelele sociale reprezintă un fenomen cultural și social de amploare globală, având un impact profund asupra procesului de socializare și formare a valorilor, mai ales în rândul adolescenților. Într-un context în care mediul online a devenit o extensie a vieții cotidiene, adolescenții – aflați în plină etapă de dezvoltare psihologică, cognitivă și morală – sunt deosebit de vulnerabili la influențele provenite din mediul virtual. Rețelele sociale nu mai sunt doar un mijloc de comunicare, ci și spații de construcție identitară și de validare socială, cu un rol tot mai important în formarea valorilor și atitudinilor. Scopul acestui referat este de a analiza critic modul în care rețelele sociale influențează sistemul de valori al adolescenților, cu accent pe dimensiunile educaționale, culturale și psihosociale. De asemenea, se vor evidenția atât efectele pozitive, cât și cele negative ale acestei influențe, precum și rolul actorilor educaționali în gestionarea acestor procese.
1. Adolescența și formarea valorilor
Adolescența este o perioadă esențială în procesul de formare a identității personale și sociale. În această etapă, tinerii își construiesc sistemul de valori, își dezvoltă autonomia morală și își aleg modelele de comportament. Potrivit psihologului Erik Erikson, adolescența este marcată de criza „identitate vs. confuzie de rol”, în care individul caută răspunsuri la întrebări precum: Cine sunt eu? și Ce este important pentru mine?. În mod tradițional, valorile adolescenților erau modelate de familie, școală și comunitate. Astăzi, însă, rețelele sociale s-au adăugat acestor influențe, devenind uneori dominante în definirea normelor dezirabile. Tinerii petrec în medie peste 3 ore pe zi pe platforme precum Instagram, TikTok sau YouTube, conform unui raport al Pew Research Center (2022), ceea ce indică o expunere constantă la mesaje sociale și culturale diverse.
2. Efecte pozitive ale rețelelor sociale asupra valorilor
În ciuda percepției adesea negative privind influența rețelelor sociale, acestea pot juca un rol esențial în dezvoltarea și consolidarea unor valori pozitive în rândul adolescenților. Folosite într-un mod conștient și moderat, rețelele sociale oferă oportunități importante de învățare, afirmare personală și implicare socială, contribuind la formarea unei generații mai informate, mai empatice și mai active civic. Rețelele sociale facilitează contactul cu persoane din medii culturale, religioase și sociale variate. Adolescenții sunt expuși constant la perspective și moduri de viață diferite de ale lor, ceea ce le permite să dezvolte o înțelegere mai profundă a diversității umane; această expunere poate conduce la internalizarea unor valori precum toleranța, respectul față de alteritate și deschiderea culturală.Prin hashtag-uri, trenduri globale și pagini tematice, adolescenții pot descoperi povești de viață, tradiții sau probleme sociale specifice altor grupuri sau popoare, ceea ce contribuie la o viziune mai incluzivă asupra lumii.
Rețelele sociale au devenit platforme de mobilizare și activism civic în care adolescenții participă la campanii de conștientizare, proteste online și inițiative sociale care promovează drepturile omului, justiția socială sau protejarea mediului. Campaniile virale precum #FridaysForFuture sau #BlackLivesMatter au contribuit la dezvoltarea valorilor legate de responsabilitatea civică, solidaritate și activism în rândul tinerilor iar prin implicarea în astfel de mișcări, adolescenții își formează o conștiință socială activă și își asumă rolul de cetățeni informați și implicați.
Rețelele sociale oferă adolescenților acces la o multitudine de surse educative informale prin faptul că paginile și conturile gestionate de specialiști – psihologi, profesori, medici, activiști – contribuie la formarea unor convingeri și valori legate de sănătate mintală, responsabilitate, mediu, incluziune socială etc. În plus, platformele precum YouTube sau TikTok includ conținut educațional din domenii variate, stimulând curiozitatea intelectuală și dorința de auto-perfecționare. Astfel, valorile legate de cunoaștere, efort și dezvoltare personală pot fi întărite prin expunerea la aceste tipuri de conținut.
De asemenea, rețelele sociale oferă adolescenților un spațiu de exprimare liberă a personalității și identității care prin postări, stories, videoclipuri sau bloguri, tinerii își comunică valorile personale, pasiunile și convingerile, consolidându-și astfel încrederea de sine. Această libertate de exprimare favorizează dezvoltarea unor valori precum autenticitatea, asumarea de sine și libertatea de gândire.
Într-un mediu în care pot primi susținere și apreciere din partea altor utilizatori, adolescenții capătă încredere în propria voce și în propriile alegeri. Pentru mulți adolescenți, în special cei care se confruntă cu marginalizare sau excluziune socială, rețelele sociale pot deveni un spațiu de sprijin emoțional. Comunități virtuale formate în jurul unor interese comune, probleme de sănătate, identitate de gen sau orientare sexuală oferă un cadru sigur și empatic, unde tinerii pot fi ascultați și validați iar această apartenență favorizează dezvoltarea valorilor precum solidaritatea, înțelegerea reciprocă și responsabilitatea față de ceilalți.
Rețelele sociale pot contribui pozitiv la conturarea unui sistem de valori bazat pe toleranță, empatie, participare civică și dezvoltare personală. Cheia constă în modul în care aceste platforme sunt utilizate și în capacitatea adolescenților de a discerne între conținut valoros și influențe nocive. Astfel, promovarea educației digitale devine esențială pentru a valorifica potențialul formator al mediului online.
3. Efecte negative asupra valorilor
Deși rețelele sociale oferă numeroase oportunități educaționale și sociale, utilizarea excesivă sau necritică a acestora poate genera efecte nocive asupra dezvoltării valorilor adolescenților. Impactul negativ este adesea subtil, dar persistent, afectând atât nivelul individual (auto-percepție, motivație), cât și cel social (norme și comportamente promovate în mediul online). Unul dintre cele mai semnificative riscuri îl reprezintă tendința de a prioritiza aparențele și popularitatea în detrimentul valorilor autentice. Rețelele sociale promovează deseori un ideal al succesului bazat pe imagine, vizibilitate și număr de aprecieri (likes), ceea ce duce la o percepție distorsionată asupra valorii personale. Astfel, adolescenții pot înlocui valori precum modestia, perseverența sau autenticitatea cu narcisism digital, conformism și nevoia constantă de validare externă¹.Platformele digitale facilitează comparația permanentă între utilizatori, în special în ceea ce privește aspectul fizic, stilul de viață sau statutul social. Această comparație, însoțită de utilizarea filtrelor și editarea imaginilor, poate genera sentimente de inferioritate, anxietate sau depresie, în special în rândul fetelor adolescentine². Studiile arată că un consum crescut de rețele sociale este corelat cu o scădere a satisfacției de sine și o creștere a riscului de tulburări de alimentație și tulburări de imagine corporală³. Pentru a obține acceptarea în grupurile virtuale, adolescenții pot adopta opinii, stiluri de viață sau comportamente care nu corespund convingerilor lor reale. Astfel, se dezvoltă o formă de conformism digital, în care exprimarea individuală este sacrificată în favoarea unei imagini artificiale, aliniate tendințelor populare. Această presiune socială poate afecta dezvoltarea unei identități solide și autonome, contribuind la instabilitate emoțională și dependență de feedback-ul online.
Un alt risc major este reprezentat de influența unor influenceri care promovează comportamente nesănătoase: consumism excesiv, sexualizare timpurie, violență verbală sau ignoranță culturală. Adolescenții pot prelua aceste modele fără un filtru critic, în special dacă nu dispun de sprijin educațional adecvat din partea familiei sau a școlii.Această internalizare a valorilor promovate de influenceri fără discernământ poate avea efecte pe termen lung asupra sistemului de convingeri și alegerilor personale.
FOMO (Fear of Missing Out) este o problemă din ce în ce mai frecventă în rândul adolescenților. Aceasta se referă la teama constantă de a rata evenimente, interacțiuni sau experiențe trăite de alții și prezentate pe rețelele sociale. FOMO poate genera stres, iritabilitate și anxietate, afectând echilibrul psihologic și capacitatea de concentrare.În același timp, adolescenții care nu sunt populari în mediul online pot simți o formă de excludere sau izolare, ceea ce slăbește stima de sine și dezvoltarea valorilor legate de încredere, reziliență sau autoeficacitate⁴.
Efectele negative ale rețelelor sociale nu sunt doar posibile, ci probabile atunci când adolescenții sunt lipsiți de îndrumare critică și de sprijin în dezvoltarea unei identități autonome. Pentru a evita deformarea sistemului de valori, este esențial ca educația pentru media digitală să fie integrată în parcursul formativ al adolescenților, iar familia să rămână un reper de stabilitate și autenticitate.
4. Rolul educației și al familiei în filtrarea influențelor
În fața acestui peisaj complex, familia și școala trebuie să joace un rol activ în ghidarea adolescenților. Educația media și dezvoltarea gândirii critice sunt esențiale pentru ca tinerii să poată evalua conținutul online și să discearnă între valori autentice și false modele promovate digital. Profesorii pot integra în curriculum teme precum „etică digitală”, „identitate online” sau „influenceri și responsabilitate socială”, în timp ce părinții trebuie să cultive un climat de încredere și dialog, oferind sprijin emoțional și modele autentice de viață.
Rețelele sociale constituie o forță de influență majoră asupra adolescenților, cu potențial formator dar și deformator. În timp ce pot promova toleranța, cunoașterea și implicarea civică, ele pot deopotrivă încuraja superficialitatea, conformismul și fragilitatea valorică. Pentru ca adolescenții să devină adulți echilibrați și responsabili, este esențial ca actorii educaționali – părinți, profesori, mentori – să-i înzestreze cu instrumentele necesare pentru o navigare conștientă și critică în mediul digital.
Bibliografie
1. Chelcea, Septimiu (2004). Psihosociologia publicității. Editura Economică, București.
2. Goleman, Daniel (2008). Inteligența emoțională. Editura Curtea Veche, București.
3. Iacob, Luminița (2016). Influența rețelelor sociale asupra dezvoltării adolescentului. Editura Didactică și Pedagogică, București.
4. Mitrofan, Nicolae & Ciupercă, Cornelia (1998). Psihologia vârstelor. Editura Fundației „România de Mâine”, București.
5. Pânișoară, Georgeta (coord.) (2015). Ghid de educație media pentru profesori. Editura Polirom, Iași.
6. Petrescu, Sorin (2020). Copilărie și adolescență în era digitală. Editura Tritonic, București.
7. Runcan, Patricia-Luciana (2013). Impactul internetului asupra dezvoltării tinerilor. Editura Universității de Vest, Timișoara.
8. Voiculescu, Ruxandra (2021). Rețelele sociale și formarea identității la adolescenți. Revista Psihologia, nr. 1/2021, București.
9. Zamfir, Cătălin & Vlăsceanu, Lazăr (coord.) (2003). Dicționar de sociologie. Editura Babel, București.
10. Statusul sănătății mintale în rândul adolescenților români în era digitală (2022). Studiu național realizat de Salvați Copiii România. www.salvaticopiii.ro