„Detectivi în țara emoțiilor” – exemplu de bune practici pentru dezvoltarea inteligenței emoționale a elevilor din clasele primare

La vârsta școlară mică, în cadrul activităților sistematice derulate, cerințele și exigențele vor fi formulate progresiv pentru a structura, pe de o parte, dezvoltarea abilităților și competențelor deja formate și generarea, pe de altă parte, a altora noi. Prin adăugarea noii dimensiuni a educației, cea online, elevii vor avea de înfruntat situații și contexte educaționale în care inteligența cognitivă nu va mai fi singura responsabilă de dezvoltarea armonioasă a personalității lor. Acesteia invariabil i se va alătura inteligența emoțională, capabilă să asigure o stare de bine emoțională, ce se transpune într-o condiție sine qua non a întregului proces de formare a elevului, care astfel va realiza achiziţii fundamentale în plan emoţional, social şi cognitiv.

Dezvoltarea abilităților emoționale ale elevilor, fie că se desfășoară față în față sau prin intermediul dispozitivelor electronice, este utilă pentru a remedia diferite contexte deficitare de viață și acțiune: relaţionarea cu colegii de clasă şi joacă, obstacolele determinate de lucrul în echipă, managementul emoţiilor, situaţii de pierdere, adaptarea școlară.

Pentru a veni în întâmpinarea elevilor, profesorul propune situații de învățare cât mai creative și atractive care să răspundă particularităților individuale ale elevilor, astfel încât să stimuleze receptarea informațiilor și să determine operaționalizarea achizițiilor fără presiunea unor expectanțe impuse de programa școlară prin intermediul miniproiectelor educaționale. Într-un mediu prietenos și incluziv, elevii pot remarca că reușita nu există fără curiozitate și încercare. Răspunzând intereselor specifice vârstei și nivelului diferențiat de dezvoltare cognitivă, miniproiectele educaționale pot constitui alternative eficiente și atractive de prevenire a părăsirii timpurii a școlii de către elevii aflați în situații de risc printr-o abordare interdisciplinară, posibilă în cazul elevilor cu dizabilitate intelectuală ca urmare a unor particularizări, ce constau în integrarea cu succes a aplicațiilor interactive specifice smartboard-urilor sau aplicațiilor interactive online, înregistrări multimedia etc.

Miniproiectul educațional „Detectivi în țara emoțiilor”, propus și derulat în cadrul Proiectului „PREDARE PENTRU SCHIMBARE” – POCU/73/6/6/106572, proiect cofinanțat din Fondul Social European prin Programul Operațional Capital Uman 2014-2020, a urmărit dezvoltarea inteligenţei emoţionale a elevilor cu dizabilitate intelectuală din clasele primare, prin utilizarea jocurilor, poveştilor cu ajutorul dispozitivelor electronice interactive. Grație acestora au fost facilitate eforturile elevilor de a-şi spori randamentul şcolar şi, deopotrivă calitatea vieţii, independent de potenţialul intelectual ereditar sau de statutul economic, asigurându-le astfel reușita școlară și, de ce nu, oferindu-le ulterior (la maturitate) o șansă mai mare de a se adapta la cerințele, mereu crescânde ale societății.

În contextul dizabilității intelectuale ușoare și moderate integrarea instrumentelor digitale în cadrul situațiilor de învățare oferă un suport concret-intuitiv ce poate facilita într-o măsură mult mai mare înțelegerea și achizițiile realizate de către elevi prin sunet și imagine, prin interactivitate, individualizare și atractivitate. Rolul cadrului didactic va fi acela de a dirija și de a regla procesul instructiv-educativ și corectiv-compensatoriu în funcție de particularitățile elevilor (vârstă, gradul deficienței/tulburării, nivelul și specificitatea mijloacelor de comunicare, stilul și ritmul de învățare), eșalonând dificultatea sarcinilor în raport cu zona proximei dezvoltări a fiecărui elev.

Elevii îşi dezvoltă pe de o parte, caracteristicile personale, formându-şi o imagine adecvată despre sine, asumându-şi responsabilităţi, cooperând cu ceilalţi și respectând regulile și interesele grupului, iar pe de altă parte își dezvoltă competențele digitale, care vor asigura o învățare în ritm propriu și un acces autonom la cunoaștere.

Prin utilizarea diferiților stimuli – vizuali, auditivi, tactili – sunt abordate stiluri diverse de învățare, care accesibilizează secvențele de învățare în funcție de vârstă și nivelul de dezvoltare cognnitivă.  Ca urmare a utilizării jocurilor de masă educaționale și a dispozitivelor electronice (tablă interactivă, tabletă), situațiile de învățare sunt captivante și conduc la creșteri semnificative ale concentrării, receptivității și implicării elevilor în timpul orelor. Ele au un caracter interdisciplinar, permit lucrul în echipă sau individual și dezvoltă competențele digitale, de învățare prin exersare practică (learning by doing), de învățare prin cooperare, facilitând creativitatea, comunicarea și sprijinul reciproc pentru rezolvarea unor sarcini, gândirea critică și libertatea de exprimare. De asemenea, promovează adaptarea și responsabilitatea emoțională pe baza stabilirii unei atmosfere de încredere și a unei coeziuni în cadrul grupului.

Activităţile de lucru în echipă au rolul de a crea un mediu şcolar prietenos care să prevină şi să reducă abandonul şcolar prin facilitarea cunoaşterii, comunicării, colaborării şi sprijinului reciproc între elevi pentru realizarea unei sarcini. Activități derulate online/cu ajutorul tehnologiilor informatice permit dezvoltarea competențelor digitale ale elevilor, menite să faciliteze informarea, realizarea diferitelor sarcini școlare sau, chiar, recreerea. Activităţile de lucru individual sau în echipă permit învăţarea prin exersare practică (learning by doing).

Toate situațiile de învățare propuse au fost reunite în cadrul a două ateliere de lucru și de dezvoltare personală:

1. Atelier de dezvoltare personală – „Universul emoţiilor”

Elevii au putut identifica, în debutul activității, diferitele emoţii şi denumirile lor corespunzătoare pe baza unui poster prezentat pe tabla interactivă. Momentul a fost urmat de un cântecel despre emoţii („Emoţia este prietena ta”) preluat de pe platforma YouTube: https://www.youtube.com/watch?v=YnsGJ5NNZkQ . Elevii au fost invitaţi, în continuare, să prezinte emoţia pe care o trăiesc în acel moment, alegând emoticonul corespunzător de pe smartboard şi asociindu-l cu numele lor.

În continuare, elevii au vizionat filmul educativ „Emoţiile noastre” (https://www.youtube.com/watch?v=lI66TeL_04c), pe baza căruia au identificat, au exprimat/au reprodus emoţiile prezentate: furie, tristeţe, fericire, dezgust, frică, surprindere. De asemenea, au putut recompune pe tabla smart, din elementele date, emoticonurile corespunzătoare diferitelor emoţii.

Cu ajutorul câtorva aplicaţii specifice tablei interactive (jocuri interactive), elevii au putut recunoaşte denumirile emoţiilor prezentate în imagini („Hot Spot”), au realizat perechi cu imagini ilustrând emoţiile prezentate („Memory match”), au putut să asocieze emoţiile prezentate în imagini cu denumirile potrivite („Image select”), au putut să clasifice emoţiile din imaginile prezentate în emoţii pozitive şi emoţii negative („Category sort”).

2. Atelier de lucru și de dezvoltare personală – „Emoţii din sertarul cu poveşti”

Pentru a-şi reaminti emoţiile învăţate anterior (furie, tristeţe, fericire, dezgust, frică, surprindere/uimire), elevii au vizionat un scurt filmuleţ de recapitulare („Emoţiile noastre”, realizat cu aplicaţia QuickPro şi postat ulterior pe YouTube: https://www.youtube.com/watch?v=k_V54eYvIaQ&feature=emb_logo ), cu ajutorul căruia vor denumi şi imita emoţiile prezentate.

Elevii au vizionat apoi un material video (realizat pe platforma Edpuzzle – „Emoţiile personajelor din poveşti”: edpuzzle.com/media/5fd23fe657999f407d305e4e ), de prezentare, de explicare şi verificare a emoţiilor trăite de câteva personaje din cele mai cunoscute poveşti.

În etapa următoare, elevii au avut ocazia să consolideze şi să verifice informaţiile aflate în noua lecţie cu ajutorul câtorva exerciţii şi jocuri interactive realizate în clasa virtuală găzduită pe platforma „SMART Learning Suite Online” (suite.smarttech-prod.com/lesson/e911b2d2-17d9-4e7b-be85-a99786fda012/a7e0e46e-b021-afcc-5de3-f1def1de2059 ). Exerciţiile şi jocurile au fost realizate de către elevi fie pe smartboard, sub formă de concursuri în perechi sau individual, fie pe cele 2 tablete achiziţionate în cadrul miniproiectelor. Prin rotaţie fiecare elev a avut ocazia să exerseze atât pe smartboard cât şi pe tabletă.

În finalul activităţii, pentru consolidarea cunoştinţelor privind înţelegerea emoţiilor şi pentru identificarea unor soluţii la diverse situaţii din mediul şcolar, elevii împărţiţi în două echipe s-au putut relaxa cu ajutorul celor două jocuri educaţionale: „Emotijovia – jocurile vietii” şi „Personality game – provocari din viata ta” sub îndrumarea cadrelor didactice.

Pe parcursul derulării miniproiectului, elevii au învățat să își exteriorizeze emoțiile pozitive sau negative într-un mod interactiv, atractiv și constructiv. Au învățat că fiecare copil are modalitatea lui proprie de a-și exprima emoțiile, de a învăța și de a exersa lucruri noi și trebuie respectat, fiind valorizat (nimeni nu se simte exclus, fiecare contribuie într-un mediu sigur și prietenos, incluziv). Au învățat că și personajele din povești, asemenea celorlalți din jur, au emoții la fel cu ale lor. Au învățat să recunoască la ei și la ceilalți emoțiile de bază, adaptându-se și responsabilizându-se emoțional. Au învățat să lucreze și să se joace într-o clasă virtuală și au învățat să ofere feedback, atât celorlalți cât și activității desfășurate.

Bibliografie
Roșan, Adrian (2015) – „Psihopedagogie specială”, Editura Polirom, Iași
Vernon, Ann (2006). Dezvoltarea inteligenței emoționale – educație rațional-emotivă și comportamentală, clasele I-IV, Editura ASCR, Cluj-Napoca

 

prof. Simona-Isabela Prisneac

Profil iTeach: iteach.ro/profesor/simona.prisneac

Articole asemănătoare