Sunt poveștile nemuritoare, sau vremea a ucis mitul, iar tehnologia a secat seva lui, reducând interesul copiilor pentru poveste?
Mai au elevii afinitate cu mitul, ca depozitar al unor valori morale, civice, naționale, capabile să formeze și să modeleze personalitatea unor copii? Mai are basmul vreo relevanță pentru elevi? Intrând în contact cu basmul, cum înțeleg ei noțiunile de Bine și de Rău, așa cum apar în basme? Mai sunt acestea actuale pentru ei, sau relativismul anulează aceste valori? Generația Z preferă poveștile vechi, basmele populare ale românilor, sau reformulările contemporane?
Convingerea mea este aceea că forța demiurgică a cuvântului rostit în basme transcende timpul. El nu are nevoie de apa vie a nemuririi, ci doar de un bicănescian Paște al cailor, de un ceremonial de rememorare, de rostire, pe care încă îl mai încurajează părinții și școala. Însă, mai are basmul un mesaj relevant pentru această generație de copii precoce, isteți, cu privirea deseori obosită de atâtea ecrane? Nu este basmul prea naiv, prea previzibil, prea demodat prin valorile promovate? Răspunsul ar putea rezerva surprize, de aici și studiul întreprins. considerând ambele tipologii de basme narațiuni care formează atât competențe cât și consolidarea unor valori și conturarea unor atitudini morale, civice în spiritul Binelui, al Frumosului și al Adevărului.
Din perspectivă formativă, prin intermediul chestionarului aplicat s-a sondat interesul elevilor pentru ambele tipologii de basme – cel clasic dar și pentru reformulările sale moderne și modul în care elevii, interacționând cu basmele/ poveștile vechi și noi, percep în dreptul lor valorile morale promovate de basm ca fiind actuale/ necesare/ benefice/ personale sau perimate/ opționale/ dezavantajoase/ relative.
Eşantionul de cercetare a cuprins un număr de 28 de elevi; 15 băieți și 13 fete. Mediul social din care provin subiecţii investigaţi şi implicit, influenţele educative exercitate de mediul familial sunt relevante, întrucât rezultatele cercetării propuse depind în mare măsură de influenţele exercitate de climatul educativ din familie, de măsura în care elevii primesc ajutor din familie, de gradul în care părinţii se implică în activitatea şcolară, de imboldul de a citi pe care îl primesc sau nu copiii, de implicarea și interesul părinților pentru modelarea minții dar și a caracterului copiilor lor. După cum se știe, mediul rural, implicând și minorități, este unul mai puțin fertil din acest punct de vedere.
Centralizarea răspunsurilor la întrebarea „1. Primul basm a fost:”
a. citit/povestit de către părinți (9) 32,14%
b. citit/povestit de către bunici (11) 39,29%
c. ascultat la grădiniță (7) 25,00%
d. studiat la școală (1) 3,57%
Total (28 de elevi) 100,00%
Prima întrebarea a chestionarului a vizat primul contact cu basmul de către elevi. 39,29% dintre elevi au afirmat faptul că primul basm l-au auzit citit/ povestit de bunici. Pe locul doi se regăsesc părinții cu un procent de 32,14% (9 părinți). 7 elevi (25%) au indicat faptul că primul basm l-au ascultat la grădiniță. Un singur elev a susținut că primul basm l-a studiat la școală.
Centralizarea răspunsurilor la întrebarea „2. Consideri lectura unui basm:”
a. Captivantă (14) 50,00%
b. Plăcută (9) 32,14%
c. o lectură ca oricare alta (5) 17,86%
d. plictisitoare (0) 0,00%
Total (28) 100,00%
Respondenții, întrebați despre modul de receptarea a lecturii unui basm, au avut păreri împărțite:
– 50,00% consideră lectura unui basm captivantă;
– 32,14% consideră lectura unui basm plăcută;
– 17,86% consideră lectura unui basm o lectură ca oricare alta;
– Niciun elev nu a bifat lectura unui basm ca fiind o activitate plicitisitoare.
Centralizarea răspunsurilor la întrebarea „3. Lecturile mele preferate sunt:”
a. povești/ basme (16) 57,14%
b. povestiri științifico-fantastice (4) 14,29%
c. cărți de aventuri și alte lecturi (7) 25,00%
d. nu îmi place să citesc (1) 3,57%
Total (28) 100,00%
La cea de-a treia întrebare privind lecturile preferate ale intervievaților, 28 elevi, constând într-un procent de 57,14%, au declarat că lecturile preferate sunt basmele, 4 dintre ei, reprezentând 14,29% din total, au spus că preferă povestirile științifico-fantastice, 7 respondenți, reprezentând 25,00% din numărul total, au indicat drept lecturi preferate cărțile de aventuri, iar un singur elev (3,57%) au răspuns că nu-i place să citească.
Centralizarea răspunsurilor la întrebarea „4. Studierea basmelor în scoală este:”
a. eficientă și motivantă, m-a stimulat să fiu mai bun (12) 42,86%
b. eficientă, am învățat lucruri noi (10) 35,71%
c. aș fi preferat un alt basm în programa de clasa a V-a (6) 21,43%
d. inutilă, basmele sunt demodate (0) 0,00%
Total (28) 100,00%
Chestionați cu privire la eficiența studierii basmelor în școală cei mai mulți elevi (12 respondenți, 42,86%) au bifat faptul că „studierea basmelor în școală este eficientă și motivantă, m-a stimulat să fiu mai bun”. Niciun respondent nu a considerat că studierea basmelor în școală este inutilă sau că basmele sunt demodate. În timp ce 35,71% dintre respondenți au răspuns că au învățat lucruri noi, 21,43% au declarat că preferau un alt basm în programa de clasa a V-a.
Centralizarea răspunsurilor la întrebarea „5. Lecturarea unui basm mă face să mă simt:”
a. fericit/ă, îmi dă speranță că în final totul va fi bine (18) 64,29%
b. trist/ă, în realitate câștigă uneori răul (6) 21,43%
c. uimit/ă, lumea basmelor este plină cu ciudățenii (3) 10,71%
d. revoltat/ă, basmul este pentru copii mici și naivi (1) 3,57%
Total (28) 100,00%
În privința sentimentelor trăite cu ocazia lecturării unui basm, elevii au exprimat diferite opinii:
– majoritatea, adică 18 din 28, au considerat că lecturarea unui basm îi face să se simtă fericiți și că rămân cu speranța unui final fericit;
– 6 elevi (21,43%) sunt de părere că după lecturarea unui basm se simt triști deoarece în realitate câștigă uneori răul;
– 3 elevi (10,71%) rămân uimiți după lecturarea basmelor;
– un singur elev (3,57%) se simte revoltat după lecturarea unui basm pe considerentul că acestea sunt pentru copiii mici și naivi.
Centralizarea răspunsurilor la întrebarea „6. Tema basmului este conflictul dintre Bine și Rău și victoria Binelui. Încercuiește varianta care corespunde convingerii tale:”
a. Există Binele și Răul, trebuie să alegem binele și să ne ferim de rău. (14) 50,00%
b. Există Bine și Rău, dar fiecare e liber să facă ce vrea (8) 28,57%
c. Aceste aspecte ar trebui discutate la ora de Religie (5) 17,86%
d. Nu există Bine și Rău, fiecare stabilește pentru sine ce e bine și ce e rău. (1) 3,57%
La întrebarea „Tema basmului este conflictul dintre Bine și Rău și victoria Binelui. Încercuiește varianta care corespunde convingerii tale”:
– Jumătate dintre elevi au apreciat că Există Binele și Răul, trebuie să alegem binele și să ne ferim de rău; 14 elevi (50%);
– Opt elevi (28,57%) au declarat că „Există Bine și Rău, dar fiecare e liber să facă ce vrea”;
– Doar cinci elevi (17,86%) au considerat că „Aceste aspecte ar trebui discutate la ora de Religie”;
– Un singur elev (3,57%) apreciază că „Nu există Bine și Rău, fiecare stabilește pentru sine ce e bine și ce e rău”.
Centralizarea răspunsurilor la întrebarea „7. Eroul basmelor este prin excelență un om bun, cinstit, harnic, altruist. În societatea noastră, omul bun este:”
a. un om cu principii și valori morale și civice sănătoase (13) 47,06%
b. un om educat (8) 29,41%
c. nu există oameni buni (0) 0,00%
d. prostul altora (7) 23,53%
Total (28) 100,00%
Potrivit datelor prezentate în urma centralizării răspunsurilor oferite de elevii clasei a V-a de la Școala Gimnazială nr. 1 Sannicolau-Roman la întrebarea cu privire la eroul basmelor, s-au constatat următoarele:
– un număr de 13 elevi dintre cei 28 chestionați (47,06%) au răspuns că în societatea noastră un om bun este un om cu principrii și valori morale și civice sănătoase;
– alți 8 elevi (29,41%) sunt de părere că omul bun este un om educat;
– 7 elevi (23,53%) au afirmat că în societatea noastră omul bun este prostul altora;
– niciun elev nu a bifat faptul că nu există oameni buni.
Atât la întrebarea 7 cât și la întrebarea 8 s-a permis răspuns multiplu.
Centralizarea răspunsurilor la întrebarea „8. Lecția cea mai importantă pe care am învățat-o dintr-un basm este:”
a. să fiu bun, altruist, milos, optimist, să manifest spirit civic (10) 28,00%
b. să fiu curajos, neînfricat, ambițios, victorios (7) 26,07%
c. să îmi aleg cu grijă prietenii și să nu fiu naiv (9) 31,91%
d. principiile morale din basme nu se mai aplică în zilele noastre: scopul scuză mijloacele (2) 7,02%
Total (28) 100,00%
În ceea ce privește întrebarea numărul opt din chestionar referitoarea la lecția cea mai importantă pe care au învățat-o dintr-un basm, un număr de 10 elevi dintre cei 28 chestionați (33,33%) au răspuns că basmele i-au ajutat să fie mai buni, altruiști, miloși, optimiști și să manifeste un spirit civic; alți 7 elevi (28,07%) sunt de părere că au devenit mai curajoși, neînfricați, ambițioși și victorioși; 9 elevi (31,91%) au afirmat că datorită basmelor au învățat să-și aleagă cu grijă prietenii și să nu mai fie naivi; doar 2 elevi (7,02%) au susținut că principiile morale din basme nu se mai aplică în zilele noastre.
Centralizarea răspunsurilor la întrebarea „9. Preferi:”
a. basmele în stil clasic (text studiat Zâna Munților) (17) 60,71%
b. reformulările contemporane ale basmelor (fragmente de text lecturate Și v-am spus povestea așa) (11) 39,29%
Total (28) 100,00%
În ceea ce privește preferința basmelor în funcție de stil, un număr de 17 din totalul celor 28 respondenți (respectiv, 60,71%) au indicat faptul că preferă basmele în stil clasic. Restul de 11 elevi (adică 39,29%) au precizat faptul că preferă reformulările contemporane ale basmelor. Constatăm că numărul celor care preferă basmele clasice este de 1,55 ori mai mare decât al celorlalţi. Astfel, putem afirma că majoritatea elevilor preferă basmele clasice.
Centralizarea răspunsurilor la întrebarea „10. Încercuiește litera corespunzătoare convingerii tale:”
a. Povestea este eternă, atat basmele vechi cât și cele noi au farmecul lor inegalabil. (25) 89,29%
b. Basmele vor dispărea, supranaturalul din filme, desene animate, jocuri video este mult mai captivat pentru copii. (3) 10,71%
Total (28) 100,00%
Potrivit datelor prezentate în tabelul 20 și figura 16 majoritatea respondenților la chestionarul aplicat sunt convinși că povestea este eternă, atât basmele vechi cât și cele noi au farmecul lor inegalabil, 25 dintre elevi (89,29%). Doar 3 elevi (10,71%) sunt de părere că basmele vor dispărea motivând că supranaturalul din filme, desene animate, jocuri video este mult mai captivant pentru copii.
Lectura și predarea basmului în gimnaziu facilitează astfel nu doar formarea unor competențe, ci și a unor atitudini de ordin afectiv, social, civic.
Deseori, elevii percep încercările părinților și ale profesorilor de a-i sfătui ca pe niște predici sâcâitoare și demodate, venite de la exponenții unei generații care nu îi înțelege. Povestea, eternă și sfătoasă cum e ea, are felul ei unic de a îi lua pe elevi de după umeri, de a-i duce pe tărâmul ei, celălalt, de a le vorbi blajin, cu înțeles și cu rost, cu înțelepciune și haz.