Studiu privind perioada pandemiei în grădinițele de copii

Acest studiu expune concret aspectele urmărite privind perioada pandemiei precum și o analiză tehnică a acestora din experiența mea ca și profesor dar și ca masterand al programului de studiu Management Educațional și Integrare Europeană. În continuare, voi realiza o analiză tehnică  pentru fiecare punct urmărit și voi reda și concluziile aferente.

Analiza tehnică a aspectelor urmărite din perioada pandemiei

Experiența personală

Făcând o analiză  asupra experienței personale, pot spune că nu m-am descurcat onorabil.  Au fost momente în care am simțit că rezistența mea ca om este pusă la încercare și că nu va mai dura mult până voi ceda, atât fizic cât și psihic. Miile de sarcini, atât la master cât și cele pentru a justifica activitatea didactică, grija pentru un copil de 4 ani cât și sarcina avansată m-au făcut  la un moment dat să devin pesimistă  și să mă gândesc că această perioadă va fi infinită. În timp, luându-le pas cu pas, am realizat că mă pot obisnui cu ideea, mai ales că viața îți poate oferi situații si mai dificile  de înfruntat.

Concluziile experienței mele atât ca profesor, cât și masterand, au fost:
– A fost o perioadă dificilă;
– A presupus readaptarea a tot ceea ce știam și punerea în practică conform cerințelor pandemiei.

Dispozitive folosite

În ceea ce privește device-urile folosite, făcând o analiză tehnică, pot spune că m-am descurcat onorabil la acest capitol. Astfel, ca educator  am folosit smartphone-ul și laptopul în proporții egale.  Smartphone-ul a fost folosit pentru comunicarea cu domnii profesori cât și pentru accesarea și verificarea platformei UPG. Laptopul l-am folosit pentru redactarea sarcinilor de lucru  și trimiterea materialelor domnilor profesori pentru obținerea feedback-ului

Părinții grupei mele au folosit doar smartphonurile pentru că întreaga activitate cu cei mici s-a desfășurat pe grupul de whtasapp.

Cooperarea și disponibilitatea părinților

Făcând o analiză asupra acestor aspecte, pot spune că:

  • Părinții au fost cooperanți:
  • Au răspuns prompt la cerințele impuse;
  • Au achiziționat și procurat materialele necesare pentru desfășurarea activității ( majoritatea materialelor erau în grădiniță și nu au avut acces la acestea);
  • Au dispus de device-uri – smartphone-uri – pentru participarea copiilor la activitățile online, dar această participare s-a realizat după participarea celorlalți copii care erau la școală.

Modalități eficiente de învățare

Raportându-mă atât la mine cât și la discuțiile avute cu părinții preșcolarilor, pot spune că se învață mai bine în grupuri.

Ca masterand, m-am descurcat onorabil, ca profesor în schimb, nu am putut face acest lucru. Nu am reușit să formez grupuri de învățare pentru că: prescolarii sunt prea mici pentru a lucra în grupuri online iar părinții nu cred că dispuneau  de timpul necesar pentru a face acest lucru.

Carte sau internet? Manual sau internet?

Analizând perioada, am ajuns la concluzia că am folosit mai mult internetul. Cu toate că mi-as fi dorit să folosesc cărțile, situația în care am fost pusă m-a făcut să folosesc internetul. Făcând o mică paranteză, cursurile au fost citite prin listarea lor. Mi-a fost tare greu să mă adaptez condițiilor și am recurs la metoda citirii cursurilor pe foi.

Astfel, pentru mine, cu toate  că m-am folosit de internet, tot foile mi-au trezit interesul. Astfel, aici nu consider că m-am descurcat foarte bine, pentru că în loc să mă adaptez, am făcut risipă de resurse materiale.

În ceea ce privește preșcolarii, aceștia au folosit internetul și manualul( caietele speciale) în proporții egale. Aceștia au îmbinat învățarea digitală cu cea din caiețel la cerințele mele. Aceștia s-au descurcat de minune, în special pentru că activitățile de învățare au alternat manualul și internetul (asa cum vorbeam la cursurile din anul anterior, aceștia sunt o parte din nativii digitali).

Importanța tehnologiei

Analizând perioada pandemiei, daca până acum era doar un punct de vedere că tehnologia reprezintă viitorul, acum se si confirmă această afirmație. Fără tehnologie, suntem niste oameni pierduți. Atât școala, cât și activitatea profesională a adulților confirmă și întăresc aceste aspecte. Până și oamenii neinstruiți în școli pun accent pe tehnologie și faptul că aceasta a devenit o necesitate.

Concluzia acestui subcapitol este faptul că tehnologia  a devenit atât de importantă încât în  curând vom deveni obsedați de aceasta.

Concluziile studiului

În urma celor analizate, am realizat următoarele:

  • perioada pandemiei ne-a făcut să ne redirecționăm modul de acționare cât și resursele;
  • device-urile și funcțiile acestora ocupă un rol foarte important în viețile noastre;
  • pentru adaptarea la noile cerințe – aceste device-uri sunt obligatorii- nu contează dacă ai sau nu foduri suficiente;
  • activitățile realizate în grup au fost limitate ;
  • cartea și manualele sunt înlocuite treptat de materiale digitalizate;
  • fără tehnologie nu exiști.

Concluzii

Perioada pandemiei și-a pus amprenta în viețile tuturor, indiferent că vorbim de profesori, elevi, părinți sau angajați. Pentru a face față provocărilor din aceste momente critice, orice om a fost supus la anumite schimbări atât în plan profesional cât și personal.

Concluzionând cele studiate anterior, această perioadă care încă persistă, ne va afecta pe toate planurile dacă nu vom ști să ne readaptăm și să depășim momentele grele care se vor ivi la tot pasul.

Personal, voi încerca să văd și lucrurile bune din tot acest timp: cunoașterea acelor dragi mai îndeaproape și recunoașterea mea ca om cu dorințe și aspirații. Poate că trebuia să se întâmple și acest lucru ca sa putem realiza că totul este efemer și că trebuie să ne bucurăm de orice clipă pe care ne-o oferă viața.

În ceea ce privește elevii, ei sunt doar niște victime ale sistemului si a neputinței părinților în a le oferi tot ceea ce este necesar pentru a li se respecta dreptul la educație. Mai târziu, toate aceste handicapuri se vor regăsi în societatea viitoare iar rezultatul muncii actuale va creea un sistem pe care nu cred că dorim să îl avem.

Bibliografie

1. Chelcea, S. (2001). Metodologia cercetării sociologice. Metode cantitative şicalitative, București:Editura Economică.
2. Experiența personală și profesională de la GPN Ciupelnița, Dumbrava, Prahova
3. Stan, E. ( 2020). Note de seminar . Managementul spațiilor educaționale complexe. UPG Ploiești.

 

prof. Angelica Oana Mocanu

Grădinița cu Program Normal Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil, Ploiești (Prahova) , România
Profil iTeach: iteach.ro/profesor/angelica.mocanu

Articole asemănătoare