EDICT

Odată cu dezvoltarea globalizării, predarea traducerii orale devine din ce în ce mai importantă. Pentru a cultiva abilitățile practice de traducere ale studenților, profesorii explorează în mod constant noi metode de predare. În acest articol, se explorează aplicarea metodei de orientare către producerea mesajului scris și oral (Production-Oriented Approach, POA), o metodă de predare cu specific chinezesc, inventată de Wen Qiufang, profesoară la Universitatea de Limbi Străine din Beijing și echipa ei. Vom aplica această metodă pentru predarea cursului traducerii orale din română în chineză și din chineză în română. Prin utilizarea scenariilor reale și a materialelor autentice, se dezvoltă abilitățile de traducere ale studenților și capacitatea lor de rezolvare a problemelor. Cercetarea arată că metoda de orientare către producerea mesajului scris și oral are un impact pozitiv în predarea traducerii orale, putând îmbunătăți nivelul de traducere și abilitățile practice ale studenților.

Cuvinte cheie: metodă de predare specifică Chinei, metoda orientată către producerea mesajului scris și oral (POA), predarea traducerii orale, abilități de traducere.

Metoda orientată către producerea mesajului scris și oral (Production-Oriented Approach, POA) este o metodă de predare dezvoltată de către echipa profesoarei chinezoaice Wen Qiufang, cu scopul de a îmbunătăți eficacitatea predării limbilor străine în universitățile din China.

În mod tradițional, predarea limbilor străine se concentrează, în principal, pe rolul profesorului în calitate de transmițător de cunoștințe, iar studenții sunt în mare parte receptorii informațiilor, accentul fiind pus pe asimilarea lor. Acest tip de metodă de predare poate limita inițiativa studenților și, de asemenea, dezvoltarea abilităților lor de gândire creativă. Prin urmare, este necesară o schimbare a acestui model de predare pentru a implica mai activ studenții în procesul de învățare și pentru a stimula dezvoltarea abilităților lor de gândire.

Metoda POA pune accentul pe o abordare în care profesorul este ghid principal al cursului și studentul este subiect activ al procesului de predare, bazat pe interesul intern de învățare al studenților și promovând învățarea eficientă. Sistemul teoretic al acestei metode de predare este ilustrat în Figura 1.

Metoda de orientare către producerea mesajului scris și oral (POA) aduce o schimbare semnificativă față de modelul tradițional de predare, atât în ceea ce privește modalitatea, cât și conținutul. Studenții devin protagoniști activi, trecând de la rolul de receptor la cel de producător, ceea ce le dezvoltă abilitățile de gândire și exprimare orală. Metoda de predare POA implică trei etape importante:

• Etapa de motivare:

Profesorul le impune studenților sarcini de producere orală în funcție de context, stimulând dorința lor de învățare și ghidându-i în pregătirea materialului pentru “producere”.

• Etapa de facilitare:

Pe baza sarcinilor de producere a mesajului oral, studenții selectează informațiile necesare din materialele furnizate de profesor. În această etapă, profesorul trebuie să participe la discuțiile studenților, având un rol de ghidare, iar studenții trebuie să sintetizeze și să organizeze informațiile pregătite, construind și ajustând continuu cunoștințele.

• Etapa de evaluare:

În această etapă, studenții împărtășesc rezultatele producerii mesajului oral, iar profesorul și studenții oferă feedback și evaluare, optimizând și promovând procesul de învățare.

La acest studiu au participat 13 persoane – profesori și studenți – de la limba română, din Universitatea de Studii Internaționale din Beijing. Printre aceștia se numără 11 studenți din anul trei – nivel licență – și doi profesori tineri. Cursul de traducere orală română-chineză și chineză-română are o durată de 4 ore convenționale pe săptămână. Metoda de predare POA este concepută în principal pentru studenții care au un nivel (relativ) avansat de cunoaștere a limbilor străine. Dacă utilizăm ca reper Cadrul European Comun de Referință pentru Limbi (CEFR), studenții țintă trebuie să aibă cel puțin nivelul A2 (Wen Qiufang, 2015). Cursul de traducere orală română-chineză este oferit în semestrul al doilea al anului trei (ciclul de licență are o durată de patru ani), iar nivelul de cunoaștere a limbii române de către toți studenții depășește nivelul A2. Conform lui Wen Qiufang (2015) sarcinile de producere a mesajului oral trebuie să ofere studenților situații de comunicare pe care le-ar putea întâlni în învățarea ulterioară și în activitatea profesională. Deși studenții nu au trăit în mod real aceste situații, ei pot simți cu adevărat posibilitatea existenței acestora.

Autoarea acestui articol a elaborat un plan de lecție pentru un modul de traducere orală pe baza teoriei POA, având ca temă explorarea culturii din Beijing împreună cu oaspeți din România. Sarcina de producere a mesajului oral pentru acest modul este vizitarea Palatului Imperial. Autoarea a conceput procesul didactic al acestui modul pe baza teoriei POA, după cum urmează:

Plan de lecție

Sarcini	Sub-sarcini	Etape lecției	Obiective	Conținut
Producere a mesajului oral în timpul vizitării Palatului Imperial	Sub-sarcina 1 (o oră didactică)	Motivare (10 min.)	Încurajarea studenților să-și descopere propriile deficiențe.	Profesorul va citi un text în limba chineză de aproximativ 200 de cuvinte despre cultura din Beijing, iar studenții vor încerca să sintetizeze în limba română conținutul auzit.
		Facilitare (25min.)	Dezvoltarea abilităților studenților de memorare a paragrafelor. Dezvoltarea abilităților studenților de sinteză în limba română.	1.Explicarea aspectelor importante și a tehnicilor utilizate în sintetizarea și rezumarea textelor; 2. Profesorul va citi din nou materialul în limba chineză din etapa de stimulare și va oferi studenților pauze de 1 minut și 20 de secunde pentru exercițiul de sintetizare în limba română.
		Evaluare (10min.)	Optimizarea și promovarea învățării.	Profesorul va evalua rezultatele sintezei realizate de studenți, inclusiv evaluarea aspectelor legate de pronunție, intonație, omiterea informațiilor importante în rezumat și eventualele probleme în exprimarea în limba română.
	Sub-sarcina 2 (o oră convențională)	Motivare (10 min.)	Stimularea interesului studenților pentru învățare și conștientizarea capacității lor de limbă insuficiente.	Profesorul le va arăta studenților un videoclip de circa un minut,  în limba română, despre cultura din Beijing, oprindu-se aproximativ la fiecare zece secunde, permițându-le studenților să încerce să traducă oral în limba chineză conținutul videoclipului.
		Facilitare (25min.)	1. Dezvoltarea abilităților de memorare pe termen scurt ale studenților. 2. Dezvoltarea abilităților de ascultare în limba română ale studenților. 3. Dezvoltarea abilităților de  traducere orală din  limba română în limba chineză ale studenților.	1.    Profesorul le va explica studenților aspectele importante și tehnicile comune utilizate în ascultarea și înțelegerea materialului audiovizual în limba română； 2.    Profesorul le va arăta din nou studenților videoclipul în limba română din etapa de stimulare, oprindu-se aproximativ la fiecare cincisprezece secunde, permițând studenților să traducă oral conținutul segmentului de videoclip.
		Evaluare (10 min.)	Optimizarea și promovarea învățării.	Profesorul va evalua rezultatele traducerii studenților, inclusiv informațiile omise din conținut și eventualele probleme de exprimare în limba română.
	Sub-sarcina 3 (două ore convenționale)	Motivare (15 min.)	Trimiterea către studenți un text în limba chineză care prezintă Palatul Imperial din Beijing pentru a le stimula dorința de a învăța traducerea din chineză în română.	Introducerea unui context pentru a evidenția necesitatea rezultatului, prin provocarea studenților să reflecteze asupra scenariilor, limbajului și culturii.
		Facilitare (60 min.)	1. Li se oferă studenților un articol despre Palatul Imperial din Beijing de pe un site web românesc și li se cere să discute în grupuri de 2-3 persoane pentru a identifica diferențele de traducere față de conținutul prezentat în articolul în chineză. Aceștia trebuie să analizeze și să compare traducerile pentru a identifica variațiile și aspectele distinctive ale fiecărei versiuni.   2. Bazându-se pe experiența lor de interacțiune cu ghizii la atracțiile turistice, studenții sunt îndemnați să simuleze un dialog între un turist străin și un ghid, în cadrul unui scenariu specific. Această simulare poate fi realizată în scris, prin redactarea dialogului.   3. Profesorul va alege aleatoriu un student care nu aparține grupului pentru a fi traducător în timpul activității de traducere spontană. Acest student va trebui să traducă dialogul creat de grup în timpul simulării, punându-și la încercare  abilitățile de traducere în contextul dat.	1. Studenții vor putea selecta forma lingvistică și structura discursului necesare pentru sarcina de producere a mesajului oral din materialele de învățare. Aceasta va contribui la îmbunătățirea capacității de producere a mesajului oral la nivel lexical, gramatical și pragmatic.   2. Participanții la curs vor dobândi abilități de traducere orală, dezvoltându-și capacitatea de a realiza traduceri instantanee în ambele limbi. Acest lucru implică abilitatea de a transpune rapid și precis informațiile dintr-o limbă în alta.   3. Se va pune accent pe îmbunătățirea acurateței traducerii orale și reducerea greșelilor gramaticale în limba română. Studenții vor fi îndrumați să se concentreze pe corectitudinea gramaticală în procesul de traducere.   4. Vor fi învățate metode de traducere care să le permită studenților să exprime cu precizie semnificația din limba sursă, în timp ce respectă normele de exprimare în limba țintă. 5. Studenții vor învăța și vor aplica mijloacele de comunicare asistată necesare în procesul de traducere, cum ar fi utilizarea cuvintelor de legătură, a structurilor de coeziune și alte strategii pragmatice pentru a asigura o comunicare fluidă și coerentă.
		Evaluare (15 min.)	După finalizarea reprezentării, profesorul și studenții vor avea o sesiune de comparare și evaluare pentru ca profesorul să înțeleagă opiniile studenților despre POA.	Colectarea feedback-ului și a opiniei studenților  pentru aprofundarea reformei în domeniul învățământului.

 

Feedback-ul studenților și reflecția profesorului

Pentru a evalua eficacitatea predării, după încheierea activităților de predare, li s-a solicitat studenților feedback. Feedback-ul a abordat următoarele aspecte:

1) Dacă POA este potrivit pentru predarea traducerii orale din română în chineză și din chineză în română;

2) Sfaturi și sugestii pentru cursul următor.

Cu toate acestea, profesorul trebuie să reflecteze și să găsească un echilibru în ceea ce privește dificultatea, utilitatea și ritmul predării, astfel încât studenții să obțină rezultate mai bune la acest curs. Metoda POA acordă o atenție deosebită rolului profesorului. A cincea teorie a pedagogiei modifică conceptul de “mediator” în “predominant”, evidențiind importanța profesorului de a juca un rol predominant în întregul proces de predare (Wen Qiufang, 2017). În timpul practicii, profesorul a observat că rolul său de “predominant” în cadrul sub-sarcinii 3, “simularea interpretării”, a fost relativ redus, deoarece profesorul a fost un observator în timpul reprezentațiilor studenților și nu a putut corecta frecvent prestația lor. Profesorul a oferit feedback prin înregistrarea erorilor și corectarea acestora la final, însă unii studenți au uitat deja cum au tradus în timpul reprezentației. Acest mod de abordare, într-o oarecare măsură, a redus eficacitatea învățării studenților. Conform lui Dong Xixiao (2019), deoarece studenții adulți, ca începători, au o capacitate de raționament și o dorință de producție mult mai mari decât abilitățile lor efective de limbă, este nevoie de ghidare și corectare constantă din partea profesorului în timpul procesului de producție. În practica POA, profesorul poate participa direct la dialog, jucând rolul de “oaspete român” și fiind “creator de probleme și întrebări”, “sursă de subiecte și model de limbă” și “corector de erori”. Astfel, “stimularea, promovarea și evaluarea” pot fi integrate într-un mod mai eficient. De asemenea, stabilirea clară a identității studenților este importantă. În timpul traducerii asistate, studenții sunt, de obicei, voluntari în calitate de studenți universitari, ceea ce se aliniază cu poziționarea lor și creează o mai mare implicare emoțională. Dacă identitatea nu este stabilită corect, acest lucru nu numai că va reduce semnificația “stimulării”, dar va determina, de asemenea, o mentalitate greșită în care studenții se exersează doar pentru a finaliza sarcina (Wen Qiufang, 2020).

Concluzie

POA este o modalitate de predare provocatoare și inovatoare. Pentru a se asigura că fiecare student primește sarcini de învățare adecvate abilităților lor, este necesar ca profesorul să proiecteze sarcinile de producție și sub-sarcinile corespunzătoare într-un mod mai detaliat, de la niveluri mai scăzute la niveluri mai înalte, progresând treptat (Wan Weimin, 2020). Prin activitățile de interpretare orală chinezo-română realizate sub îndrumarea teoretică a POA, se poate îmbunătăți eficient nivelul de producție practică. Activitățile de predare sub această teorie pot stimula eficient dorința studenților de a produce și pot combina strâns teoria cu practica, având o importanță semnificativă în formarea interpreților de limba română de înaltă calitate, cu competențe aplicative complexe și în concordanță cu cerințele sociale.

Așa cum a afirmat Wen Qiufang (2017), POA este o teorie educațională în domeniul limbilor străine care îmbină caracteristicile specifice chinezești cu o viziune internațională și este aplicabilă nu doar în China, ci și în educația limbilor străine la nivel global. Această teorie nu este doar potrivită pentru predarea limbii engleze ca limbă străină comună, ci și pentru predarea limbilor de rară circulație. Din perspectiva experienței autorului, cu o utilizare adecvată și o îmbunătățire continuă în practică, POA va juca un rol mai important în predarea limbilor non-comune.

Nota

(1) În cadrul învățării limbilor străine în China, “limbile de rară circulație” se referă la toate limbile străine în afara limbilor engleză, franceză, germană, rusă, spaniolă, arabă și japoneză.

Bibliografie

[1] Dong Xixiao. (2019). Aplicarea metodei POA în predarea limbii române la nivel universitar. Studii de limbă străină și predare a limbii străine, (1), 1-8.

[2] Wan Weimin. (2020). Studiu asupra metodei POA în predarea limbii engleze la nivel universitar. Predarea limbilor străine din Shandong, 41(6), 60-68.

[3] Wen Qiufang. (2015). Construirea sistemului teoretic al metodei POA. Predare și cercetare în limbi străine, (4), 547-558.

[4] Wen Qiufang. (2017). Caracteristici chinezești ale metodei POA. Limbi străine moderne, (3), 348-358.

[5] Wen Qiufang. (2020). Metoda POA: Explorare inovatoare a teoriei educaționale în limbi străine din China. Beijing: Editura pentru predarea și cercetarea limbilor străine.

* * *

Autori:

Wan Xin, Lector, Universitatea de Studii Internaționale din Beijing

Wu Xiaoyu, Asistent, Universitatea de Studii Internaționale din Beijing

Fond: Proiect de reformare a predării și cercetării în cadrul Universității de Studii Internaționale din Beijing, codul proiectului: 111010042165