Rolul disciplinei opționale în alfabetizarea funcțională la limba și literatura română, în învățământul primar

Cadrul benefic al valorificării competenței fundamentale a educaţiei lingvistice şi literar-artistice, comunicarea, l- ar putea constitui predarea unei discipline opționale, concepută la nivelul ariei curriculare Limbă şi comunicare, destinată elevilor de vârstă școlară mică, cu un buget de timp de o oră pe săptămână.

Într-o manieră ludico-instructivă, prin aplicarea diverselor metode și procedee activ-participative, ținând cont de particularitățile de vârstă și nevoile individuale ale copiilor, dascălul ar putea urmări dezvoltarea capacității acestora de a citi, de a scrie, de a înțelege, de a- și formula un punct de vedere (în scris/ oral) și de a pune în practică informațiile extrase dintr-un text literar/ nonliterar, ceea ce îi va permite funcționarea în societate, acasă, la școală și, mai târziu, la locul de muncă. Astfel, s-ar aduce în prim plan nevoia alfabetizării funcționale prin  învățare activă, ce servește intereselor copiilor și pe care aceștia o pot transforma oricând într-o experiență personală.

Prin intermediul unor exerciții aplicative, a unor jocuri didactice adecvate, pe lângă noțiunile teoretice care vin în completare, se pot extinde conținuturile studiate la disciplina Limba și literatura română, dar se poate evidenția și corelarea cu succes a unor discipline, precum: Arte vizuale și abilități practice, Științe ale naturii, Educație civică, un adevărat cumul didactic-educativ în care se împletesc armonios conținuturile lingvistice (lexic, fonetică, gramatică), artistic-estetice (literatura, arte plastice) şi, de asemenea,  procesele psihologice ale învățării (limbajul şi comunicarea). Odată cu  diversificarea surselor de informare și folosirea materialelor vizuale, audio și digitale în contexte variate, spectrul formelor de citit și scris se lărgește, sporind nivelul de alfabetizare funcțională care presupune capacitatea de a comunica și stabili relații, într-o manieră adecvată și creativă.

O disciplină opțională poate urmări activ dezvoltarea abilităților de alfabetizare, necesare individului de a participa pe deplin în societate, de a satisface cerințele vieții de zi cu zi. Prin urmare, decodarea și citirea cu voce tare a unui text nu va mai fi atât de solicitantă din punct de vedere mental, competențele dobândite vor permite acestuia să continue să folosească lectura și scrierea  pentru propria dezvoltare, chiar și dezvoltarea comunității din care face parte.

În vederea conceptualizării  ideii despre propoziţie ca mod de exprimare a unui gând scris sau spus, se pot desfășura exerciții de ordonare logică a gândurilor în emiterea mesajelor, exersări de conștientizare a mesajului exprimat, discuţii libere pe teme date şi propuse de elevi (Judecătorii și avocații), simularea unor situaţii de comunicare sau jocuri de reproducere şi producere a textelor, evenimentelor, întâmplărilor.

Utilizarea eficientă a tehnicilor de lectură corectă, conştientă şi fluidă, în scopul înţelegerii celor citite în gând poate fi însușită odată cu exerciţii de reformulare a unui mesaj, exerciții de antrenament de a căuta informații cu creionul în mână- lectura activă (Creionașul magic), jocuri de sesizare a trăsăturilor personajelor, în special a laturii emoţionale a acestora sau formularea de întrebări investigative asupra textului (Detectivul, Desaga cu povești).

Exemple de activități de învățare ce vizează utilizarea unor informaţii de detaliu din textele literare sau informative pot fi legate de realizarea unor reprezentări grafice cu ideile şi informaţiile dintr-un text, de exerciţii de comparare a textului unei opere literare cu filmul realizat după aceasta (Jocul comparațiilor). De asemenea, recomandată este redactarea unui scurt eseu despre o experienţă personală asemănătoare cu cea prezentată într-un text (Eseul de 5 minute), dar și antrenamentul de scriere creativă sau selectarea, dintr-o povestire, a unor acţiuni similare cu cele experimentate de elevi.

În predarea conținuturilor, cadrul didactic va fi preocupat să dezvolte copiilor capacitatea de a-și comunica propriile idei, gânduri și sentimente în mod accesibil, de a oferi posibilitatea participării la lecții cu materiale proprii, create individual sau în grup, cu informații culese din diverse surse.

Interacțiunea permanentă cu elevii va facilita transmiterea cunoștințelor prin activități antrenante, plăcute și de interes, pe când realizarea conexiunilor între diferite discipline vor crea contexte de învățare pentru viața reală.

Prin intermediul activităților ludice -jocuri didactice, jocuri de rol- copilul își explorează imaginația, dobândește încredere în forțele proprii, învață să își exprime opinii, găsește soluții creative unor situații ivite. Gândirea critică a copiilor se capătă odată cu aprecierile pozitive, încurajările de a reflecta, de a căuta sistematic răspunsuri, de a accepta diversitatea de idei.

Un demers didactic personalizat, selectarea metodelor interactive potrivite colectivului de elevi (Lectura cu predicții, Metoda Sinelg, Jurnalul dublu, Moment de reflecție, Cvintetul, Rețeaua personajelor etc.), îmbinarea atentă a sarcinilor de lucru individuale cu cele de grup sau colective sporește nivelul de alfabetizare funcțională al elevilor.

Elevii vor fi încurajați să povestească din experiențe proprii, să se întoarcă la text ori de câte ori au nelămuriri, să ofere răspunsuri bazate pe argumente. Cadrele didactice se vor asigura permanent că elevii cunosc sensurile tuturor cuvintelor, vor monitoriza scrierea corectă și vor interveni în cazul greșelilor de ortografie și punctuație.

Prezentarea textelor se recomandă a se realiza și în format audio pentru antrenarea progresivă a capacității de ascultare, întrucât formarea unor deprinderi de ascultător activ este o componentă importantă a competenţei de comunicare. De asemenea, cadrul didactic trebuie să proiecteze activităţi coerente, care să ducă la o înţelegere profundă a textelor, la evaluări critice, la formulare de răspunsuri personale faţă de cele citite, susţinute cu elemente/ cu exemple din mesajele scrise. Se accentuează  situaţiile în care, pentru a se exprima, elevii pot folosi şi alte fome în afara celei lingvistice (de exemplu, desene, colaje, muzică etc.).

Surse bibliografice

  • Programa școlară de Limba şi literatura română pentru clasa a III-a, Anexa nr.2 la Ordinul Ministrului Educaţiei Naţionale nr. 5003/02.12.2014, Ministerul Educaţiei Naţionale, București, 2014.
  • Curriculumul opţional pentru învăţământul primar la clasele I-IV, În împărăția cuvântului, aprobat la Consiliul Naţional pentru Curriculum, Ordinul Ministrului Educaţiei nr.624/ 28 iunie 2016, Chișinău, 2016.
  • Curriculum opțional și resurse educaționale pentru clasa a III-a , Ghidul profesorului- Povestea limbii române, Ministerul Educației și Cercetării Științifice, București, 2015.

 

prof. Elena-Andreea Tomescu

Profil iTeach: iteach.ro/profesor/elena.tomescu

Articole asemănătoare