Predarea literaturii române la liceu necesită o reinventare pedagogică, axată pe creativitate, implicare și relevanță. Acest articol prezintă o serie de metode didactice aplicabile în practică, fundamentate teoretic și ilustrate prin exemple autentice din școli românești. Sunt descrise activități care transformă ora de literatură într-un spațiu de reflecție, dialog și expresie artistică, iar analiza obstacolelor și propunerea de soluții facilitează implementarea practică.
1. Introducere
În școlile românești, ora de literatură este adesea percepută ca formală și lipsită de sens pentru elevii din generația digitală. Idealul unei lecturi pasionate și formativului de sine rămâne astfel dificil de atins. În acest context, pedagogia creativă oferă un cadru în care elevul devine co-creator al sensurilor literare, iar textul capătă viață prin experiențe interdisciplinare și autorreflexive.
2. Fundamente teoretice privind creativitatea în educație
Ken Robinson susține că educația trebuie să cultive creativitatea la fel de mult ca alfabetizarea, iar teoriile constructiviste (Vygotsky, Piaget) afirmă că învățarea activă este mai eficientă. În literatură, acest lucru înseamnă facilitarea accesului emoțional și intelectual al elevului la operă, prin dialog, creație și interpretare personală.
3. Metode creative de predare
Jurnalul literar reflexiv oferă elevilor ocazia să înregistreze impresii, întrebări, conexiuni personale după fiecare lectură, ceea ce crește responsabilizarea emoțională și critică. Prin scriere creativă, elevii pot rescrie scene din perspectiva altor personaje sau pot imagina un monolog interior, contribuind astfel la aprofundarea caracterizării narative. Activități de tip portofoliu digital (podcasturi, prezentări multimedia, benzi desenate) favorizează exprimarea personală și consolidarea înțelegerii prin forme moderne de comunicare.
4. Exemple autentice de bune practici în România
În județul Cluj, cadrele didactice au adaptat la nivel liceal metoda „cubului literar”, promovată de CCD Cluj. Elevii au explorat fragmente literare din șase perspective: emoțională, artistică, etică, istorică, personală și simbolică. Această abordare a condus la dialoguri animate și activități colaborative care au stimulat empatia, gândirea critică și creativitatea. Texte precum „Moara cu noroc” sau „Enigma Otiliei” au fost analizate prin acest filtru, permițând o înțelegere multiplă și profundă.
La Liceul Tehnologic „Ion Podaru” din Ovidiu, profesorul Raluca Ungureanu a implementat metode interactive precum „Votați un citat” – o activitate prin care elevii alegeau și argumentau semnificația replicilor preferate din textele literare – și „Anticipări”, unde elevii preziceau acțiunea unui text doar pe baza titlului sau a unui fragment cheie. De asemenea, „Prelegerea intensificată” a oferit o introducere narativă și expresivă în viața autorilor, creând un context afectiv și intelectual pentru lectură.
În județul Dâmbovița — la Liceul „Voievodul Mircea” din Târgoviște, profesorul Gabriela Popa a aplicat diagrama Venn în activități comparativ-literare. Elevii au lucrat în echipe pentru a identifica asemănări și deosebiri între basmul popular și cel cult, precum și între concepte lirice din poezii diverse. Activitatea a încurajat analiza comparativă, colaborarea și sinteza vizuală a informațiilor.
În Botoșani, cadrul didactic Gina-Emanuela Bârzoi a promovat cluburile de lectură ca strategie de motivare în predarea literaturii. Elevii au participat la activități extracurriculare în care au analizat operele studiate dincolo de canon, prin desen, colaje și creație liberă. Aceste activități au contribuit la o mai bună înțelegere a textelor și au cultivat expresivitatea personală.
În plus, în cadrul proiectului Lecturiada desfășurat în Chișinău la Liceul „Da Vinci”, elevii și părinții au colaborat în ateliere de analiză literară și reinterpretare creativă a basmelor și a romanelor moderne. Deși este un model din afara țării, activitatea intergenerațională oferă un exemplu excelent pentru inițiative similare în liceele românești, care pot transforma lectura într-o experiență comunitară, afectivă și colaborativă.
5. Concluzii
Predarea creativă transformă ora de literatură dintr-o formalitate academică într-un proces viu de creație și reflecție. Elevul devine parte activă a înțelegerii literare, iar profesorul – facilitator al dezvoltării creative. Modelele prezentate oferă repere clare și aplicabile pentru cadre didactice din liceele românești care doresc să inoveze pedagogic.
Bibliografie
Fisher, R. (2023). Teaching Thinking: Philosophical Enquiry in the Classroom.
Mitchell, D. (2021). What Really Works in Special and Inclusive Education. Routledge.
Robinson, K. (2011). Out of Our Minds: Learning to Be Creative. Capstone.
Stan, E. (2023). Inovație didactică în predarea limbii române. Revista de Pedagogie, 71(1), 55–68.
Vlăduțescu, Ș. (2024). Predarea limbii române în era digitală. Studii și Cercetări în Științele Educației, 33(2), 105–117.
Voiculescu, A. (2023). Metode moderne în analiza textului literar. Revista Educația Azi, 5(4), 89–95.
Popa, G. (2025). Metode interactive aplicate la ora de literatură. Edict.ro. edict.ro/metode-moderne-de-predare-in-cadrul-orelor-de-limba-si-literatura-romana
Ungureanu, R. (2019). Metode interactive de predare-învățare. Concursurile Comper. www.concursurilecomper.ro
CCD Cluj. (2019). Lectura de plăcere – Resurse metodice. www.ccdcluj.ro
Bârzoi, G. E. (2025). Metode activ-participative în orele de română. iTeach.ro. iteach.ro