Se tot vorbeşte în zilele noastre de volumul mare de informaţii pe care elevul trebuie să şi-l însuşească şi de stilul greoi de predare pe care profesorul încă îl mai abordează la clasă. Analizând aceste lucruri, consider că este nevoie de o schimbare în învăţământul românesc, o schimbare care să vizeze în primul rând profesorul.
În acest sens, mi-am propus să împărtășesc trei dintre metodele moderne pe care le-am aplicat la clasă în cadrul orelor de literatură şi care au dat rezultate :
• Diagrama Venn: am folosit-o la clasa aX-a pentru a evidenţia asemănările şi deosebirile dintre basmul popular şi basmul cult. De asemenea, am utilizat-o cu succes şi la clasa a XI-a când am făcut o paralelă între balada populară „Meşterul Manole” şi balada cultă „Meşterul Manole” a lui Lucian Blaga. Elevii au lucrat pe grupe (diferenţe/ asemănări), iar la final au notat pe diagrama de pe flipchart, rezultatele muncii lor. Feedback-ul a fost unul pozitiv, metoda i-a ajutat să înţelegă şi să reţină mult mai uşor asemănările şi deosebirile dintre cele două specii.
• Harta conceptuală : a avut un impact foarte mare în lecţiile recapitulative. Am folosit-o la clasa a X-a la nuvela „Moara cu noroc”a lui Ioan Slavici, la romanele „Baltagul” al lui Mihail Sadoveanu şi „Ion” al lui Liviu Rebreanu..
Cu ajutorul acestei hărţi, am putut verifica în ce măsură elevii:
– au cunoştinţe despre autor
– pot rezuma subiectul operei respective
– pot clasifica şi caracteriza personajele
– cunosc tema şi viziunea despre lume
– pot încadra opera într-o specie şi un curent literar, prezentând trăsăturile.
Feedback-ul a fost bun, imaginea vizuală a hărţii i-a structurat foarte bine pe elevi şi i-a ajutat în recapitularea informaţiilor.
• Eseul de 5 minute: o metodă folosită destul de des, la majoritatea claselor de liceu. Ca şi exemplu, metoda o putem folosi la clasa a IX-a, Apartenenţa la o temă ( copilăria / familia). După parcurgerea operei („Amintiri din copilărie” de Ion Creangă sau „Tren de plăcere” de Ion Luca Caragiale), elevii au de realizat individual, în cadrul orei, acest eseu scurt. După cele 5 minute, sunt citite mai multe lucrări şi dezbătute în cadrul grupului argumentele găsite.
Din experiență, eseul scurt este preferat de elevi datorită structurii destul de simple şi a întinderii reduse. Cu toate acestea, metoda reuşeşte să dezvolte creativitatea elevilor şi reprezintă un prim pas în crearea eseului structurat pe care elevii îl au de realizat la proba scrisă de la Bacalaureat.
Pornind de la citatul „Copiii trebuie învățați cum să gândească, nu ce să gândească”(Margaret Mead), consider că metodele moderne dezvoltă gândirea critică şi creativitatea elevului. Cu cât sunt mai diversificate şi mai des folosite, cu atât interesul elevilor creşte şi dorinţa lor de cunoaştere este mai mare.
Bibliografie:
Ilie, Emanuela, Didactica limbii şi literaturii române, ed. Polirom, 2014.