Articolul prezintă o activitate didactică desfășurată la clasa a IX-a, având ca temă evoluția poeziei de la formele arhaice până la Mihai Eminescu și poezia contemporană, într-o perspectivă interdisciplinară și digitală. Demersul a fost conceput ca o lecție de tip ERRE, integrând analiza textelor fondatoare (Epopeea lui Ghilgameș, Iliada, Odiseea), reflecția asupra funcției poeziei în diferite epoci și creația poetică originală.
S-a urmărit dezvoltarea competențelor de receptare și interpretare a textului literar, a gândirii critice și a exprimării creative, prin raportarea la contexte culturale diverse și prin utilizarea resurselor digitale (Canva, inteligență artificială- Chatgpt). Elevii au fost implicați în activități de analiză comparativă, reflecție și producere de text, descoperind evoluția poeziei ca transformare a raportului dintre sacru, colectiv și individual.
Rezultatele au evidențiat o înțelegere nuanțată a poeziei ca formă vie de expresie, capabilă să traverseze epoci și să-și modifice funcțiile, păstrând însă dimensiunea fundamental umană a experienței.
Termeni-cheie: poezie, interdisciplinaritate, mit, literatură antică, Eminescu, modernitate, competențe digitale, inteligență artificială, lectură reflexivă, creație.
Reper introductiv
În practica didactică actuală, predarea literaturii presupune tot mai des depășirea modelului strict cronologic și descriptiv, în favoarea unor demersuri integrate, în care textul devine pretext pentru reflecție culturală și formare de competențe.
Activitatea didactică „Poezia de la începuturi până la Mihai Eminescu și poezia contemporană – explorare interdisciplinară și digitală” a fost concepută pornind de la această necesitate de a transforma lecția de literatură într-un spațiu de conexiuni între epoci, idei și forme de expresie. Poezia a fost abordată nu ca simplu obiect de studiu, ci ca fenomen cultural în continuă transformare, aflat la intersecția dintre mit, istorie, filosofie, religie și artă.
Contextul lecției a fost unul deschis, centrat pe ideea de evoluție a formelor poetice și pe întrebarea: cum se transformă vocea poeziei de la colectiv la individual și apoi la experimentalul contemporan?
Contextul și instrumentele de lucru
Activitatea s-a desfășurat cu sprijinul unor resurse digitale (Canva, platforme de texte online și inteligență artificială), utilizate ca instrumente de organizare, sinteză și reflecție.
Textele de referință au inclus fragmente din literatura antică (Epopeea lui Ghilgameș, Iliada, Odiseea), precum și exemple din lirica modernă și contemporană. Acestea au fost corelate cu momente-cheie din evoluția literaturii universale și române.
Integrarea inteligenței artificiale a avut rolul de a sprijini realizarea unor sinteze orientative, ulterior analizate critic și adaptate de profesor, pentru a evidenția diferența dintre informația generată automat și interpretarea didactică contextualizată.
Desfășurarea activității
1. Evocare – poezia ca memorie a lumii
Lecția a debutat cu un fragment din lirica arhaică, atribuit lui Sappho, care a funcționat ca punct de deschidere spre reflecție asupra puterii cuvântului poetic: „Deși nu sunt decât suflare, cuvintele pe care le rostesc sunt nemuritoare.” Acest enunț devine punctul de pornire al unei discuții prin care elevii sunt invitați să reflecteze asupra puterii cuvintelor și asupra modului în care acestea pot depăși limitele timpului.
Conversația a decurs către ideea că poezia nu a apărut ca simplă formă de divertisment, ci ca o necesitate profundă a omului de a păstra memoria colectivă. S-au reactualizat cunoștințe despre poezia ca formă originală a literaturii, explicându-se faptul că aceasta a apărut înaintea scrisului, într-o perioadă în care oamenii își transmiteau experiențele prin limbaj ritmat, repetitiv și melodios. S-a subliniat ideea că, în societățile arhaice, poezia era strâns legată de cântec și dans, nefiind percepută ca literatură în sens modern, ci ca o formă de comunicare sacră și colectivă. Această etapă are rolul de a activa interesul elevilor și de a crea o punte către evoluția ulterioară a poeziei.
2. Realizarea sensului – traseul evolutiv al poeziei
În etapa de realizare a sensului, pentru sintetizarea informațiilor referitoare la evoluția poeziei, s-a utilizat pe alocuri și aplicația ChatGPT ca instrument de sprijin didactic.
• Prompt utilizat:
„Realizează o prezentare sintetică a evoluției poeziei universale de la Epopeea lui Ghilgameș până la Mihai Eminescu, pornind de la informațiile primite, evidențiind principalele etape, autori reprezentativi și transformările rolului poeziei în societate.”
Informațiile obținute cu ajutorul AI prin intermediul Chatgpt au fost verificate și adaptate de profesor, apoi integrate în prezentarea realizată în Canva și valorificate în activitățile de predare și reflecție.
S-a realizat paralela între caracterul sacru al poeziei arhaice și rolul textelor religioase din tradiția biblică, în special psalmii, care exprimă relația omului cu divinitatea.
În această etapă, s-a construit progresiv imaginea evoluției poeziei, pornind de la formele sale mitice și ajungând la modernitate.
Parcursul didactic a fost construit diacronic, pornind de la literatura mesopotamiană și epopeile homerice. În analiza Epopeii lui Ghilgameș, elevii au observat caracterul sacru al cuvântului și temele fundamentale ale condiției umane: prietenia, moartea, destinul.
Trecerea la Iliada și Odiseea a evidențiat funcția eroică a poeziei și rolul rapsodului ca mediator al memoriei colective. Ulterior, s-a realizat trecerea către lirica greacă, unde apare pentru prima dată accentul pe interioritate și experiență personală.
În etapa medievală, poezia a fost analizată prin prisma dimensiunii religioase și morale, cu referire la psalmi și la creația lui Dante. Renașterea și romantismul au fost prezentate ca etape ale afirmării individualității, culminând cu Mihai Eminescu, a cărui operă a fost discutată ca sinteză între mit, filozofie și sensibilitate poetică.
Modernitatea și contemporaneitatea au fost abordate ca spații ale rupturii și experimentului, în care poezia se diversifică formal și tematic, incluzând forme performative și digitale.
3. Reflecție – continuitate și transformare
În această etapă, elevii sunt invitați să reflecteze asupra traseului parcurs de poezie de-a lungul istoriei și asupra modului în care aceasta și-a schimbat funcțiile și temele. Se inițiază o discuție pornind de la întrebarea centrală a lecției: „Cum a devenit poezia forma de artă influentă care este astăzi?”
Pentru a ghida reflecția, profesorul adresează elevilor o serie de întrebări:
- De ce credeți că poezia a apărut înaintea scrisului?
- Ce rol îndeplinea poezia în comunitățile antice?
- Cum se explică trecerea de la epopeile eroice la poezia sentimentelor personale?
- Ce elemente din poezia antică se mai regăsesc și astăzi?
- În ce mod poezia contemporană diferă de formele tradiționale?
Se conduce discuția către concluzia că poezia și-a păstrat de-a lungul timpului funcția de a exprima experiența umană, chiar dacă formele și temele sale s-au modificat. Dacă în Antichitate accentul cădea pe eroi, zei și destin, în poezia modernă și contemporană se pune accent pe identitate, libertate creatoare și experiențe personale.
Pentru consolidarea ideilor, elevii sunt invitați să formuleze, în perechi, o propoziție care să completeze enunțul: „Poezia este importantă deoarece…”
Răspunsurile sunt discutate frontal, iar profesorul evidențiază faptul că, indiferent de epocă, poezia a rămas una dintre cele mai puternice forme de exprimare artistică, capabilă să transmită emoții, valori și viziuni asupra lumii.
4. Extindere – creație și transfer
În ultima etapă a lecției, se propune o activitate de transfer și creație, prin care elevii valorifică informațiile acumulate despre evoluția poeziei și își dezvoltă competențele de exprimare artistică. Activitatea urmărește să demonstreze că poezia nu reprezintă doar un fenomen literar aparținând trecutului, ci o formă de comunicare care continuă să evolueze și să răspundă nevoilor de expresie ale fiecărei generații.
Pornind de la modelele poetice discutate pe parcursul lecției, elevii sunt invitați să aleagă una dintre următoarele sarcini creative:
- să redacteze o strofă inspirată din tradiția orală a poeziei antice, valorificând teme precum eroismul, călătoria inițiatică, destinul sau prietenia;
- să creeze un scurt poem liric inspirat de modelul poeziei grecești, având ca temă iubirea, dorul sau frumusețea naturii;
- să realizeze un text poetic inspirat de romantism, în care să surprindă relația dintre om și natură sau reflecții asupra timpului și visului;
- să imagineze o formă contemporană de poezie (spoken word, slam poetry sau poezie digitală), adaptând mesajul poetic la realitatea actuală.
Ca activitate de aprofundare, elevii primesc ca temă pentru acasă redactarea unui text de 10–15 rânduri cu titlul „Drumul poeziei de la mit la lumea contemporană”, în care să evidențieze principalele transformări ale poeziei de-a lungul timpului, sau realizarea unui poem original inspirat de una dintre etapele studiate în cadrul lecției. Prin această activitate de extindere, elevii au posibilitatea de a transfera cunoștințele dobândite în contexte noi, de a-și exersa creativitatea și de a înțelege că poezia rămâne o formă vie de expresie artistică, aflată într-o continuă transformare.
Concluzii didactice
Lecția a fost susținută cu ajutorul aplicației Canva, care a facilitat prezentarea vizuală a conținuturilor și a contribuit la creșterea gradului de implicare a elevilor în procesul de învățare. Utilizarea imaginilor, a organizatorilor grafici și a informațiilor structurate cronologic a favorizat înțelegerea evoluției poeziei de la formele sale arhaice până la creația eminesciană și manifestările poetice contemporane.
Prin aplicarea modelului ERRE, elevii au fost implicați activ în toate etapele învățării: și-au reactualizat cunoștințele anterioare, au descoperit și analizat informații noi, au reflectat asupra transformărilor pe care poezia le-a cunoscut de-a lungul timpului și au valorificat cunoștințele dobândite prin activități creative. Demersul didactic a urmărit nu doar transmiterea unor informații de istorie literară, ci și dezvoltarea capacității de analiză, interpretare și exprimare personală.
Studierea poeziei din perspectivă diacronică a permis elevilor să observe continuitățile și schimbările care au marcat evoluția acestui gen literar, de la caracterul ritualic și colectiv al creațiilor antice la dimensiunea individuală și experimentală a poeziei moderne și contemporane.
Activitățile de reflecție și creație au contribuit la dezvoltarea gândirii critice, a sensibilității estetice și a imaginației elevilor, încurajându-i să perceapă poezia nu doar ca obiect de studiu, ci și ca modalitate autentică de exprimare a experiențelor și emoțiilor umane. Astfel, lecția a urmărit formarea unei perspective culturale ample asupra fenomenului poetic și consolidarea interesului elevilor pentru literatură și valorile sale estetice.
Link-uri către resursele digitale utilizate
• Canva: https://www.canva.com/design/DAG-IdkkTz8/8NUyw3VB_jgbzYwe0QFUig/view
• DigitalEdu: https://digitaledu.ro/poezia-de-la-inceputuri-pana-la-mihai-eminescu-si-poezia-contemporana-explorare-interdisciplinara-si-digitala-material-suport/
• ChatGPT: chatgpt.com
• Iliada (Wikisource): ro.wikisource.org/wiki/Iliada
• Odiseea (Wikisource): ro.wikisource.org/wiki/Odiseea
• Epopeea lui Ghilgameș: www.sacred-texts.com/ane/gilgamesh.htm