Arta – literatura, două cuvinte simple dacă sunt privite separat. Împreună însă formează un tot, un întreg completându-se. Educaţia muzicală şi artele plastice exprimă de multe ori starea afectivă, sufleteasca a omului, iar literatura completează această stare prin sensibilitatea cuvintelor. Între arte şi literatură exista o legătură ce nu are practic nevoie de demonstraţie.
Proiectul educativ județean „Cartea – prietena mea” (diseminare)
Prin activităţile desfăşurate în cadrul proiectului educativ județean „Cartea– prietena mea”, s-a dorit ca elevii să descopere lectura nu ca pe o obligaţie şcolară, ci ca pe o modalitate de autodefinire şi de fundamentare a unui traseu educaţional personalizat.
The Effects of Using Technology in Teaching English – Study on the Outcome
The paper aims at identifying the context EFL is facing at a moment of technological evolution in teaching and learning as well as considering the different technological solutions that should be at the service of improving education. Teachers currently receive many solutions for devices, tools, training, resources and management support that can help in the change of attitude towards teaching English as a foreign language.
Consilierul școlar și rolul lui în dezvoltarea abilităților de viață
Trăim într-o societate care, deşi tot mai pragmatică, îşi construieşte funcţionalitatea pe o reţea densă de simboluri. Comunicarea se construieşte pe abrevieri, sintagme verdict, rostiri laconice. Dubla intenţie a limbajului devine din ce în ce mai mult un modus vivendi al comunicării funcţionale.
Adulţi sau copii, suntem prinşi laolaltă în păienjenişul acestor resorturi lăuntrice ale realităţii cotidiene, într-un permanent efort de împăcare cu lumea şi cu noi înşine.
Respectarea particularităţilor de vârstă şi individuale în predarea disciplinelor tehnologice
Firea omenească îşi are un mers firesc care trebuie cunoscut şi respectat. Se ştie că trecerea la structuri cognitive superioare se face sub impulsul exersării şi învăţării. Realul este asimilat prin intermediul structurilor de cunoaştere deja existente care, la rândul lor, suportă o acomodare permanentă în raport cu datele noi, interiorizate de subiect. Învăţarea se va face în raport cu „zona proximei dezvoltări”, în sensul că se va da elevului maximum din ceea ce el poate să asimileze la un moment dat şi care îi permite dezvoltarea psihică în perspectivă (1).
Formarea abilităților de comunicare la copiii cu C.E.S.
Indiferent de forma de organizare a învăţământului special, în şcoli speciale de sine stătătoare sau în sistem integrat, dezvoltarea vocabularului constituie un obiectiv esenţial, reclamând o orientare metodică specifică.
Importanţa jocului în activitatea de fiecare zi a copilului
În activitatea de fiecare zi a copilului, jocul ocupă locul preferat. Jucându-se, el îşi satisface nevoia de activitate, de a acţiona cu obiecte reale sau imaginare, de a se transpune în diferite situaţii care îl apropie de realităţile înconjurătoare.
Cunoașterea, protejarea și ocrotirea mediului înconjurător de către preșcolari prin joc didactic
Mediul înconjurător reprezintă sursa vie, enormă şi deosebit de complexă a vieţii noastre, o îmbinare strâns corelată de elemente naturale şi antropice. Relația om-natură trebuie intensificată ca rezultat al unei civilizaţii înalte şi datorită „sprijinului” pe care ni-l oferă aceasta. Noi oamenii suntem cei care putem reechilibra natura, respectând legile acesteia şi purtându-ne ca „buni gospodari”.
Fenomenul literar englez în secolul al XVIII-lea și conceptul de frumusețe
Era Romantică a schimbat modul de gândire şi de exprimare a ideilor susţinute de romantici, fapt care va dăinui şi în următorii ani, după apariţia curentelor literare viitoare. Romantismul şi-a pus amprenta supra numeroaselor domenii de cercetare, dar şi asupra individualităţii Omului. Este un fenomen care încă are importante subiecte şi ipoteze de analizat şi care încă îşi face simţită prezenţa.
Adolescenții de astăzi nu mai sunt adolescenții de ieri. Dar nici lumea nu mai e la fel!
Oamenii se definesc pe ei și îi evaluează pe alții folosind comparația socială. Din copilărie, învățăm să folosim comparația socială pentru că așa fac adulții din preajma noastră. Unui copil i se spune frecvent că este altfel decât altul: prea mic sau prea mare, mai deștept sau mai puțin deștept, mai frumos sau mai puțin frumos, mai cuminte sau mai nebunatic. Prin aceste comparații, noi ne definim și ne structurăm ca personalități distincte, începând chiar din copilărie.