Conceptul fundamental al prezentei lucrări este acela că, Educația tehnologică, este o disciplină care formează elevii pentru a dobândi aptitudini și abilități, care să le deschidă calea spre cunoașterea științifică, din perspectiva aplicabilității practice interdisciplinare și transdisciplicinare. Educația Tehnologică este legată de educația intelectuală, oferind perspective de necontestat spre educația prin și pentru știință, oferind deschiderea unei perspective către cunoașterea științifică. Argumentul esențial pentru care am elaborat aplicația digitală este acela că o educație tehnologică temeinică, constituie platforma pentru educația profesională viitoare, care va asigura alegerea profesiei și integrarea pe piața muncii a tinerilor.
Erasmus+ în Școala Gimnazială „Învățător Radu Ion”
Conform zicalei „Toamna se număra bobocii”, Școala Gimnaziala „Învățător Radu Ion” din satul Vadu-Parului, Prahova culege roadele. Astfel, în urma aplicării la Programul Erasmus+, program de educație al Uniunii Europene, Școala a obținut granturi pentru patru proiecte ce vor fi implementate în următorii doi ani școlari. Trei proiecte sunt dedicate elevilor care, împreună cu cadrele didactice, vor face schimb de experiență cu școli din Europa pe parcursul unei săptămâni – KA2 proiecte de parteneriat strategic, iar un proiect este dedicat formării profesionale a cadrelor didactice ale școlii, KA1- educație școlară.
Menționăm ca toate proiectele au primit finanțare de la Comisia Europeană.
Non formal for inclusion – curs structurat de formare prin programul Erasmus+, KA101
Erasmus+ este programul Uniunii Europene pentru educație, formare, tineret și sport în Europa, care oferă posibilitatea de a studia, de a se forma și de a dobândi experiență în străinătate. Proiectele de mobilitate în domeniul educației școlare ajută la dezvoltarea personală, profesională şi socială prin dezvoltarea de competenţe într-un context internaţional şi recunoaşterea acestora, la îmbunătăţirea procesului de predare, formare şi învăţare a profesioniştilor din domeniile educaţie, formare şi tineret, la învăţarea sau aprofundarea unor limbi străine, la conştientizarea importanţei şi la înţelegerea unor culturi şi ţări noi, dezvoltând astfel sentimentul de apartenenţă la valorile europene şi implicarea activă în comunitate.
Anul acesta, Școala Gimnazială „Buică Ionescu” din Glodeni, județul Dâmbovița, a obținut un grant de la Comisia Europeană, în cadrul Programului Erasmus+, pentru proiectul de mobilitate în domeniul educației școlare, KA101 „Educație incluzivă – educație pentru viitor”, nr. de referință 2019-1-RO01-KA101-06195, în valoare de 20765 euro, al cărui scop este dezvoltarea competențelor profesionale în domeniul educației incluzive.
Lumea jocului (Concurs de 1 Iunie pentru preșcolari)
Jocul e principalul mijloc de abordare a copiilor preșcolari într-o activitate complexă; el realizează dezvoltarea psiho-motrică a celui mic, pune bazele conduitei în colectiv și formează trăsături de caracter şi voință ca: iniţiativa, curajul, perseverenţa, disciplina, rapiditatea, etc. Din marea varietate a jocurilor sportive sau de mişcare, am ales câteva care se bazează pe deprinderi motrice de bază ca: mers, alergare, săritură.
Cauzele și combaterea eșecului școlar
Având în vedere criza educațională cu care se confruntă România secolului XXI, determinarea cauzelor eșecului școlar capătă o importanță deosebită. Specialiștii în domeniu avertizează asupra pericolului cronicizării fenomenului: „Frecvența cu care se produce eșecul școlar în instituțiile de învățământ și, mai ales, aspectul de fenomen cronicizat (permanentizat) pe care el poate să-l dobândească adeseori ne determină să-l privim cu toată responsabilitatea” (Rudică, 2005, p. 299). Elevii care se confruntă cu eșecul școlar vor avea de suportat consecințele negative ale acestuia nu doar în plan psihologic individual, , ci și în plan social. De altfel, consecințele în plan social vor fi de lungă durată întrucât eșecul școlar va afecta dezvoltarea individului de-a lungul întregii vieți.
Étude sur l’élaboration du test d’évaluation sommative intégrant la taxonomie de Bloom, la table de spécification et la typologie des items
L’évaluation représente la dernière et en même temps la première étape de toute activité d’enseignement/ apprentissage. C’est un risque que l’enseignant doit courir et quelquefois un mal nécessaire en vue de régler et optimiser les activités éducationnelles.
Notre hypothèse de travail est la suivante: si l’enseignant construit la démarche d’évaluation selon un algorithme qui intègre la table de spécification, la typologie des items et la taxonomie de Bloom (la trilogie de V. et G. de Landsheere), celui-ci pourrait mesurer le plus objectivement possible le progrès enregistré par chaque apprenant et le taux de savoirs et de savoir-faire communicatifs qui mènent à l’autonomie linguistique.
Rolul cadrului didactic în calitatea educației
Învățământul tradițional a început să piardă teren în fața noilor tehnologii informatice, deși, nu va putea înlocui dialogul direct dintre profesori și elevi, dialog prin care se creează un cadru optim pentru modelarea personalității, menținerea spiritului de competiție, suportului psihologic reciproc.
Învățarea motorie
Deprinderile motorii sunt extrem de importante, mai ales în cadrul ciclului preșcolar și primar, ele fiind cuprinse în numeroase activități practice incluse la clasă.
Componenta motorie presupune, de exemplu, mânuirea unor unelte, culegerea apoi de informații vizuale și practice (cu privirea la suprafețele prelucrate, la materialele utilizate, la tehnici, etc.). Componenta informațională presupune culegerea de informații ce vizează semnalele proprioceptive ale elevului.
Valorificarea toponimiei locale în predarea şi însuşirea lexicului la clasele I-IV
Cuvântul se dovedeşte şi din punctul de vedere al cultivării limbii unitatea de bază a limbii. Cele mai numeroase şi mai supărătoare greşeli (sau nereuşite) de limbă se înregistrează în domeniul lexicului. Ele apar chiar în vorbirea şi scrisul unor oameni cu pretenţii de cultură. Cauza principală rezidă în insuficienta preocupare, la nivel social (în şcoală sau în afara ei), şi individual pentru învăţarea lexicală, în condiţiile în care vocabularul, aflându-se într-un continuu proces de schimbare, poate fi mai greu normat.
Jocul didactic și eficiența învățării
În activitatea de zi cu zi a copilului, jocul ocupă evident locul preferat. Dar jucându-se, el își satisface nevoia de activități, de a acționa cu obiecte reale sau imaginare, de a se transpune în diferite roluri și situații care îl apropie de realitățile înconjurătoare.
Istoria jocului infantil este istoria personalității care se dezvoltă și a voinței care se formează treptat.
