Transformarea digitală a educației reprezintă una dintre prioritățile sistemelor europene de învățământ, iar programele Erasmus+ oferă profesorilor oportunitatea de a experimenta metode moderne de predare și de a transfera bune practici în activitatea didactică. Participarea la cursul de formare ICT Tools for Creative and Collaborative Classroom, desfășurat la Lisabona, în perioada 27 iulie – 1 august 2026, a constituit o experiență profesională valoroasă, prin care au fost explorate aplicații digitale inovatoare, adaptabile învățământului primar. Dintre acestea, instrumentele Conker, Diffit și Napkin s-au remarcat prin accesibilitate, flexibilitate și posibilitatea de a crea activități interactive, diferențiate și colaborative, oferind modalități concrete de integrare a acestor aplicații în activitatea didactică și impactul lor asupra dezvoltării competențelor elevilor.
Abordări didactice inovatoare în predarea mecanicii elevilor cu cerințe educaționale speciale
În ultimele decenii, educația incluzivă a devenit un principiu fundamental al politicilor educaționale europene și naționale. Școala modernă urmărește dezvoltarea potențialului fiecărui elev prin adaptarea procesului instructiv-educativ la nevoile individuale. În acest context, profesorul de fizică are responsabilitatea de a proiecta activități care să faciliteze accesul tuturor elevilor la cunoașterea științifică.
De la date statistice la intervenție pedagogică remedială. Analiză pe datele de la simularea județeană și cea națională din anul 2025, la disciplina geografie
Articolul prezintă o analiză comparativă bazată pe datele empirice colectate în urma simulării județene și a simulării naționale din anul 2025, la disciplina geografie, în cadrul Colegiului Economic „Ion Ghica” din Bacău. Studiul corelează indicatorii de participare și distribuția notelor pentru a identifica punctele critice în pregătirea elevilor de clasa a XII-a. În final, este propus un plan de măsuri remediale fundamentat metodologic, menit să optimizeze performanțele școlare în vederea examenului de bacalaureat.
The Interconnection Between Biology and Ecology in High School Biology Education
High school biology education represents a foundational pillar of the modern scientific curriculum, playing a decisive role in shaping both the empirical mindset and the ecological consciousness of students. Within this framework, biology—defined as the overarching science of life that investigates the structures, functions, behavior, and evolution of living organisms—shares a deeply rooted, reciprocal relationship with ecology, the specialized branch focused on the intricate interactions between organisms and their biotic and abiotic environments. At the secondary education level, this connection is not merely theoretical or an abstract conceptual addition; rather, it constitutes the primary methodological axis through which the educational process transcends rote morphological memorization and advances toward a comprehensive, systemic understanding of life on Earth.
Beyond Mobility: How Erasmus+ Accreditation and eTwinning Can Transform a School from Within
When a school begins to participate systematically in Erasmus+ and eTwinning, the most visible changes are often the international ones: new partnerships, student exchanges, teacher mobilities, collaborative projects, new methodologies and contact with colleagues from other educational systems. These are important achievements, but they represent only the visible part of the story. The more profound and desirable impact can be found in what happens after teachers return to their classrooms, after students come back from an exchange, and after an international project becomes part of the school’s culture. When European cooperation is sustained over time, it can profoundly interfere with its inner understanding of teaching, learning, wellbeing, inclusion and leadership.
De la „fă cum ți-am spus” la „hai să descoperim împreună”
În activitatea de zi cu zi la grupă, avem ocazia să observăm lucruri pe care nicio programă nu le poate surprinde în totalitate: curiozitatea copiilor, felul în care pun întrebări, modul în care caută explicații și bucuria pe care o au atunci când descoperă singuri un răspuns. Experiența directă cu preșcolarii ne arată că aceștia nu sunt simpli receptori ai informațiilor transmise de adult. Sunt curioși, vor să înțeleagă, să încerce, să greșească, să întrebe și să găsească soluții. Poate că este momentul să ne întrebăm dacă modul în care organizăm unele activități răspunde suficient acestor nevoi.
De la lectură la explorare: Strategii interactive, digitale și STEAM în dezvoltarea competențelor de literație la elevii din ciclul primar
Dezvoltarea competențelor de literație reprezintă una dintre preocupările mele constante în activitatea didactică. În opinia mea, la vârsta școlară mică, lectura înseamnă mult mai mult decât citirea corectă a cuvintelor. Înseamnă să înțelegi ceea ce citești, să poți explica, să faci legături cu ceea ce știi deja, să îți exprimi propriile idei și să folosești informațiile descoperite în situații noi.
Dezvoltarea autonomiei lexicale și a competențelor transversale ale elevilor prin intermediul predării neologismelor de circulație internațională, construite pe bază latină
Într-o epocă a comunicării globale, neologismele de circulație internațională construite pe bază latină oferă o fereastră practică spre înțelegerea modului în care se împrumută, se adaptează și se standardizează formele lingvistice. La clasă, acest subiect devine un instrument didactic valoros: analiza prefixelor, sufixelor, prefixoidelor, sufixoidelor și rădăcinilor latine le permite elevilor să descifreze sensuri, să facă conexiuni între limbi și să își consolideze strategii de învățare a vocabularului. Activitățile practice – de la identificarea elementelor latine în termeni științifici și tehnici, la crearea de neologisme proprii și la compararea echivalentelor în mai multe limbi – transformă lecția într-un laborator lingvistic în care elevii exersează deducția morfologică, argumentarea lexicală și aplicarea creativă a regulilor de formare a cuvintelor. Prin integrarea exercițiilor de descifrare, a jocurilor de rol și a proiectelor interdisciplinare, elevii își dezvoltă competențele lingvistice, gândirea critică și abilitățile de comunicare.
Cuvântul care unește
Identitatea unui popor are ca repere fundamentale limba, istoria comună, spațiul geografic, cultura și tradițiile. Subscriu la afirmațiile poetului Nichita Stănescu: „A vorbi despre limba română este ca o duminică. Limba română este patria mea. De aceea, pentru mine, muntele munte se numeşte, de aceea, pentru mine, iarba iarbă se spune, de aceea, pentru mine, izvorul izvorăşte, de aceea, pentru mine, viaţa se trăieşte”.
Într-adevăr, limba este un mijloc esențial de exprimare a gândirii, de fixare a ideilor și de comunicare între oameni. Cunoașterea unei limbi înseamnă cunoașterea regulii de interpretare a mesajelor scrise sau enunțate prin cuvinte.
Caligrafia în era digitală
Articolul pornește de la un fragment din romanul Viața ca o pradă, de Marin Preda, pentru a contura evoluția accesului la educație și la scris de-a lungul timpului, prin exemplele lui Ion Creangă și Vasile Alecsandri. Lucrarea aduce în discuție grafologia, știința care studiază legătura dintre caracterul unei persoane și trăsăturile scrisului de mână, prezentând originea termenului, contribuția lui Jean-Hippolyte Michon și aplicațiile actuale ale acestui domeniu, inclusiv în recrutarea de personal. Este subliniată valoarea caligrafiei ca reflectare a personalității, dar și ca element de evaluare timpurie, așa cum reiese din fragmentul preluat din romanul Cişmigiu & comp., de Grigore Băjenaru. Articolul argumentează utilitatea acestor cunoștințe pentru cadrele didactice, în special pentru profesorii de limba și literatura română, în vederea unei mai bune înțelegeri a elevilor și a valorificării potențialului lor intelectual și afectiv, prin observarea scrisului de mână ca instrument suplimentar de cunoaștere a personalității.
