Folclorul autentic rămâne una dintre cele mai puternice forme de transmitere a identității culturale și emoționale. Într-o societate aflată într-o continuă schimbare, cântecele populare păstrează legătura dintre generații, dintre comunitate și individ, dintre trecut și prezent. În acest context, proiectul cultural-educativ „Horea de sâmbătă” își propune să readucă în atenția elevilor și a comunității valori ale patrimoniului imaterial românesc prin interpretare, reflecție și dialog educativ.
Episodul 44 valorifică melodia tradițională „Drumul gării din Beclean”, un cântec reprezentativ pentru spațiul transilvănean, în care dorul de Ardeal, frumusețea oamenilor și autenticitatea vieții rurale sunt exprimate prin versuri simple, dar încărcate de emoție și simbol. Versurile surprind dimensiunea afectivă a apartenenței:
„Pe unde mă duce valu’, / Mă cheamă la el Ardealu’”
sau
„Munți frumoși ca Apusenii, / oameni buni ca ardelenii”.
Aceste imagini poetice pot deveni resurse educaționale valoroase în activitățile de consiliere și dezvoltare personală, facilitând discuții despre identitate culturală, rădăcini, apartenență și valorizarea patrimoniului local. În același timp, cântecul transmite și dimensiunea umorului popular și a autoironiei:
„Ție grâu de primăvară, / mie pleava de secară”.
Aceste expresii contribuie la dezvoltarea inteligenței emoționale și a capacității elevilor de a interpreta mesajele culturale într-o manieră reflexivă și creativă.
Activitățile bazate pe muzică tradițională pot contribui la:
- dezvoltarea comunicării emoționale;
- consolidarea respectului pentru patrimoniul cultural;
- stimularea exprimării artistice;
- creșterea coeziunii de grup;
- reducerea distanței dintre generații.
În cadrul activităților educative, elevii pot analiza simbolurile cântecului, pot identifica elemente regionale specifice Ardealului și pot realiza conexiuni între experiențele personale și mesajul artistic transmis prin folclor.
Proiectul „Horea de sâmbătă” demonstrează că folclorul poate deveni un instrument modern de educație emoțională și culturală, oferind elevilor contexte autentice de învățare și reflecție asupra propriei identități.
ANEXĂ RED – Resursă Educațională Deschisă youtu.be/_NfneIOxMLc
Titlul activității: „Drumul gării din Beclean” – identitate culturală și emoție în folclorul ardelenesc
Domeniul: Consiliere și dezvoltare personală / Educație interculturală
Grup țintă: Elevi gimnaziu și liceu
Durata: 50 minute
Competențe vizate:
- exprimarea emoțiilor și a opiniilor în contexte culturale;
- dezvoltarea respectului pentru patrimoniul cultural;
- valorizarea identității personale și comunitare;
- dezvoltarea comunicării și reflecției personale.
Obiective operaționale:
La finalul activității, elevii vor fi capabili:
- să identifice mesajele emoționale transmise prin cântec;
- să descrie elemente specifice culturii tradiționale ardelenești;
- să exprime opinii privind rolul folclorului în viața comunității;
- să realizeze conexiuni între identitate și apartenență culturală.
Resurse:
- înregistrarea audio/video a cântecului;
- videoproiector;
- fișe de lucru;
- tablă/flipchart.
Desfășurarea detaliată a activității
Etapa 1 – Crearea climatului emoțional și activarea experienței anterioare (10 minute)
Activitatea debutează printr-un moment de conectare emoțională și de stimulare a reflecției personale. Profesorul adresează elevilor câteva întrebări introductive:
• „Ce înseamnă pentru voi cuvântul acasă?”
• „Există un loc care vă cheamă mereu înapoi?”
• „Ce melodii sau tradiții vă amintesc de familie și de locurile copilăriei?”
Elevii sunt încurajați să ofere exemple personale, iar răspunsurile lor sunt notate pe tablă sub forma unui „nor de idei” (dor, familie, tradiții, sat, bunici, copilărie, muzică, apartenență etc.).
Profesorul realizează apoi trecerea spre tema activității, explicând faptul că muzica populară reprezintă o formă de memorie colectivă și o expresie autentică a identității culturale românești.
Se prezintă titlul activității:
„Drumul gării din Beclean – identitate culturală și emoție în folclorul ardelenesc”.
Etapa 2 – Audierea activă a cântecului și receptarea mesajului artistic (10 minute)
Elevii ascultă interpretarea cântecului „Drumul gării din Beclean” în cadrul proiectului „Horea de sâmbătă – Episodul 44”.
Înaintea audiției, profesorul solicită elevilor să urmărească:
• emoțiile transmise prin interpretare;
• imaginile artistice și simbolurile întâlnite;
• expresiile specifice limbajului popular;
• mesajul despre Ardeal și apartenență.
În timpul audiției, elevii notează spontan:
• un vers care i-a impresionat;
• o emoție resimțită;
• o imagine reprezentativă pentru cântec.
După audiție, profesorul facilitează un scurt dialog:
• „Ce atmosferă transmite cântecul?”
• „Care vers vi s-a părut cel mai puternic?”
• „Cum este prezentat Ardealul în acest cântec?”
Elevii observă faptul că melodia îmbină dorul, umorul popular și aprecierea față de oameni și locuri.
Etapa 3 – Activitate colaborativă pe grupe: „Harta emoțională a cântecului” (15 minute)
Clasa este împărțită în 4 grupe. Fiecare grup primește o fișă de lucru și o sarcină specifică.
Grupa 1 – Simbolurile Ardealului
Elevii identifică:
• referințe geografice;
• imagini tradiționale;
• expresii legate de identitatea ardelenească.
Exemple:
• „Apusenii”;
• „ardeleanul”;
• „doina”.
Grupa 2 – Emoțiile transmise
Elevii identifică emoțiile dominante:
• dor;
• nostalgie;
• bucurie;
• apartenență;
• umor.
Ei explică modul în care muzica și versurile contribuie la transmiterea acestora.
Grupa 3 – Limbajul popular și expresivitatea artistică
Elevii analizează expresii precum:
• „Hai hai inima hai”;
• „mândruța”;
• „m-o lăsat fără suman”.
Se discută rolul regionalismelor și autenticitatea limbajului popular.
Grupa 4 – Actualizarea mesajului
Elevii discută:
• dacă tinerii mai păstrează legătura cu tradițiile;
• cum poate fi promovat folclorul în prezent;
• ce rol au rețelele sociale și proiectele culturale în păstrarea identității culturale.
La final, fiecare grup prezintă concluziile în fața clasei. Profesorul centralizează ideile esențiale pe flipchart.
Etapa 4 – Reflecție personală și conexiuni cu experiența proprie (10 minute)
Profesorul propune un exercițiu de introspecție:
„Locul care mă cheamă înapoi”.
Elevii redactează câteva rânduri pornind de la una dintre afirmațiile:
• „Locul în care mă simt acasă este…”
• „Un cântec care îmi amintește de familie este…”
• „Când aud muzică populară mă gândesc la…”
Cei care doresc pot citi reflecțiile în fața clasei.
Această etapă contribuie la:
• dezvoltarea exprimării emoționale;
• consolidarea identității personale;
• valorizarea experiențelor individuale.
Profesorul subliniază faptul că tradițiile și muzica pot funcționa ca resurse emoționale și factori de echilibru psihologic.
Etapa 5 – Evaluare și feedback final (5 minute)
Activitatea se încheie prin metoda „Mesajului într-un vers”.
Fiecare elev completează pe un bilețel:
„Din cântecul acesta păstrez…”
Răspunsurile sunt citite anonim sau afișate într-un colț tematic al clasei.
Profesorul oferă feedback pozitiv privind implicarea elevilor și evidențiază importanța păstrării patrimoniului cultural ca formă de continuitate identitară și educație emoțională.
La final, elevii sunt încurajați să descopere și alte cântece tradiționale din zona lor și să discute cu bunicii sau membrii familiei despre semnificația acestora.
Metode și tehnici:
- conversația euristică;
- audiția muzicală;
- reflecția ghidată;
- brainstorming;
- lucru pe grupe.
Modalități de evaluare:
- observarea participării;
- analiza răspunsurilor;
- reflecția scrisă;
- feedback oral.
Bibliografie
Cerghit, I. (2021). Metode de învățământ. Iași: Polirom.
Cucoș, C. (2022). Pedagogie. Iași: Polirom.
Glava, A. (2021). Învățarea autoreglată și dezvoltarea competențelor metacognitive. Cluj-Napoca: Presa Universitară Clujeană.
Șchiopu, U., & Verza, E. (2020). Psihologia vârstelor. București: Didactică și Pedagogică.
Versurile cântecului „Drumul gării din Beclean” – preluate și adaptate din fondul folcloric tradițional ardelenesc.