„Un copil nu este dator părinților pentru faptul că s-a născut, ci pentru felul în care este crescut și îndrumat.” Această idee evidențiază importanța responsabilității pe care părinții o au în formarea viitorului adult și în construirea unei relații bazate pe iubire, sprijin și respect reciproc. Educația parentală reprezintă un proces continuu prin care părinții își dezvoltă cunoștințele, atitudinile și abilitățile necesare pentru a răspunde cât mai bine nevoilor copiilor lor. În prezent, schimbările sociale, economice și culturale au determinat transformări importante în structura și funcționarea familiei, ceea ce a dus la apariția unor noi provocări și, implicit, la necesitatea dezvoltării unor competențe parentale adaptate realităților contemporane.
Valorificarea inteligenței artificiale pentru eficientizarea tehnologiei culinare în domeniul alimentației publice
Inteligența artificială (AI) transformă industriile din întreaga lume, iar industria restaurantelor nu face excepție. Pe măsură ce nevoia de eficiență continuă să crească, multe restaurante apelează la AI pentru a eficientiza operațiunile, a îmbunătăți experiența clienților și a rămâne competitivi.
Strategii metacognitive în abordarea subiectului al II‑lea la examenul de bacalaureat
Abordarea subiectului al II-lea din cadrul examenului național de bacalaureat la Limba și literatura română generează frecvent dificultăți majore în rândul elevilor de liceu. Aceste dificultăți sunt alimentate de tendința tradițională de reproducere mecanică a unor șabloane teoretice rigide, lipsite de ancorare în textul suport. Lucrarea de față propune o optimizare metodologică a acestui item prin implementarea strategiilor metacognitive și a mecanismelor de autoreglare a învățării, fundamentate pe teoriile dezvoltate de Flavell [1]. Sunt analizate pe larg cele trei paliere esențiale ale controlului cognitiv: planificarea resurselor cognitive, monitorizarea argumentării în timp real și autoevaluarea finală pe baza baremelor oficiale [2]. Articolul oferă instrumente aplicative concrete, adaptate programelor metodologice actuale emise de Ministerul Educației [5]. Printre acestea se numără matricele de decodificare a textului poetic și protocoalele de gândire cu voce tare (Think-Aloud). Aceste strategii de lectură, validate recent și în studii internaționale de profil didactic [3], sunt particularizate pentru cerințele specifice subiectului al II-lea: perspectiva narativă, rolul didascaliilor și relația dintre ideea poetică și mijloacele artistice. În acord cu bunele practici promovate în comunitatea educațională autohtonă [4], concluziile cercetării evidențiază faptul că migrarea de la simpla memorare spre o lectură analitică conștientă nu doar că maximizează punctajul la examen, dar dezvoltă competențe superioare de gândire critică, transferabile în parcursul universitar al absolvenților.
Pedagogia blândeții: tehnici de reducere a anxietății de performanță și managementul stresului în perioada premergătoare examenelor naționale
Prezentul articol investighează valențele psihopedagogice și metodologice ale „pedagogiei blândeții” ca abordare strategică în managementul clasei, având ca obiectiv central reducerea anxietății de performanță și optimizarea stării de bine (well-being) la elevii din anii terminali (clasele a VIII-a și a XII-a). În perioada premergătoare examenelor naționale, presiunea sistemică accentuată, dublată de așteptările adesea nerealiste ale mediului familial, generează frecvent un nivel critic de stres, manifestat prin tulburări vegetative, epuizare emoțională și blocaje cognitive acute. Studiul demonstrează că utilizarea practicilor manageriale tradiționale coercitive sau focalizate exclusiv pe penalizarea erorii acționează ca un ecran distorsonant asupra potențialului intelectual al adolescenților, în timp ce securizarea afectivă a spațiului școlar deblochează resursele executive de nivel superior ale creierului.
Valorificarea competențelor artistice, creative și expresiv-comunicative printr-un model pedagogic de educație plastică în activitățile nonformale ale școlii de vară
Educația contemporană se află într-un proces continuu de redefinire, în care accentul se deplasează de la simpla transmitere de conținuturi către formarea de competențe integrate, capabile să susțină dezvoltarea personală și socială a elevului. În acest context, educația plastică își asumă un rol esențial în formarea gândirii vizuale, a sensibilității estetice și a capacității de exprimare simbolică.
Incluziunea elevilor cu CES
Integrarea copiilor cu cerințe educaționale speciale (CES) reprezintă un demers complex, fundamentat pe principiile educației incluzive și ale egalității de șanse. Conform acestor principii, toți copiii au dreptul la o educație de calitate, indiferent de particularitățile acestora (fizice, psihice, socio-culturale). Conceptul de CES include totalitatea nevoilor educaționale suplimentare ale copiilor care întâmpină dificultăți de învățare, … Citește mai mult
Incluziune și echitate în educație prin intermediul programului PNRAS la Școala Gimnazială „Mihai Vodă”, Mihai Viteazu
În perioada mai 2024-iunie 2026, Școala Gimnazială ”Mihai Vodă” Mihai Viteazu, jud. Cluj a derulat Proiectul ”O șansă în plus pentru succes” proiect finanțat din fonduri europene, în valoare nerambursabilă de 420.605 lei. Inițiativa a fost derulată prin Programul Național pentru Reducerea Abandonului Școlar (PNRAS) și a beneficiat de finanțare prin Planul Național pentru Redresare și Reziliență al României (PNRR), activitățile proiectului desfășurându-se pe o perioadă de doi ani.
Une progression spiralaire : Différents usages de l’oral pour que l’expression « oral pour apprendre » prenne tout son sens. Compte-rendu critique
Dans ce qui suit nous nous sommes proposé de faire un compte-rendu critique de l’article de Virginie Boutec, professeure de lettres, collège La Neustrie, Bouguenais (Loire-Atlantique), formatrice académique en lettres. L’article est intitulé « Différents usages de l’oral pour que l’expression « oral pour apprendre » prenne tout son sens. ». Le but de cette démarche est à la fois de résumer objectivement et rigoureusement les données présentes dans cette étude et de vulgariser pour un public plus large les nouvelles approches, rôles dans le domaine de la didactique des langues modernes.
American Confessional Poetry
This article offers a synthetic overview of the evolution of American confessional poetry, tracing its roots in modernist poetics through the work of Ezra Pound and T.S. Eliot, its emergence as a distinct movement with Robert Lowell and Sylvia Plath, and its expansion through feminist and post-confessional voices such as Anne Sexton and Sharon Olds. Drawing on psychoanalytical frameworks, the article examines how confessional poets used autobiographical material, trauma, and psychological conflict as literary material, and how later poets extended this legacy toward more diverse and formally experimental expressions of identity. For teachers of English and literature, the article consolidates a coherent conceptual map of a complex and often fragmented field, offering a resource that can support the design of literature lessons on twentieth-century American poetry, the teaching of close reading and thematic analysis, and the cultivation of students’ critical engagement with questions of identity, gender, and psychological experience in literary texts.
Mindful Explorers – Explorers of Mindfulness (Proiect eTwinning)
În anul școlar 2025–2026, elevii clasei pregătitoare B de la Școala Gimnazială Nr. 22 Galați, coordonați de prof. Janeta Simona Maravela, cofondator al proiectului, au participat cu entuziasm la proiectul internațional eTwinning „Mindful Explorers – Explorers of Mindfulness”, alături de elevi și profesori din Polonia (țara fondatoare a proiectului), Turcia, Grecia, Georgia, Spania și Ucraina.
