Copiii de 8-10 ani dovedesc un interes deosebit pentru activităţile organizate într-o altă manieră decât cele care respectă rigorile proiectării didactice.
Implicare şi responsabilizare în Proiectul SOR „Aripi libere”
Avantajele noului mod de organizare a clasei sub forma unui mediu de firmă de exerciţiu
Firma de exercițiu este o metodă didactică modernă interactivă, care are drept scop dezvoltarea spiritului antreprenorial al elevilor prin simularea proceselor dintr-o firmă reală. Activitatea în cadrul firmei de exerciţiu presupune o adevărată interdisciplinaritate în ceea ce priveşte conţinuturile diverselor module: economie, contabilitate, tehnologia informaţiei, limbi străine, limba română, drept, marketing.
Cauze, efecte ale insuccesului școlar și metode de combatere
Motto: „Dascălul cel mai bun nu este nici cel mai savant, nici cel care muncește cel mai mult este cel care îi determină pe elevi să muncească mai bine, în modul cel mai inteligent și cel mai eficace, nu neapărat mai greu.”
Șezătoarea – o punte de legătură între școală și familie
Toate activitățile extracurriculare au un rol formativ-educativ de necontestat, iar succesul lor depinde în mare măsură de inspirația și munca anterioară depusă. Pentru clasa pregătitoare am considerat necesar realizarea unei șezători, chiar în primele luni, care să facă mai ușoară trecerea de la grădiniță la noul statut de școlar.
Național comunismul – programă de curs opțional
Programă şcolară pentru curs opțional la clasa a XII-a: Naţional comunismul în România (1965-1989).
Parcurgerea unui astfel de curs opţional contribuie la o mai bună cunoaştere a celei de-a doua etape a regimului comunist din România, o etapă importantă în istoria recentă a României, precum şi la înţelegerea evenimentelor din 1989 şi a celor din perioada postdecembristă.
Cartea, omul şi lumea în care trăim. Studiu comparativ: Noi, de Ev. Zameatin şi Minunata lume nouă, de A. Huxley
Miriade de rânduri se oferă cititorului promiţându-i aventuri dintre cele mai însemnate, comori dintre cele mai nepreţuite, deschideri spre zonele mai puţin umblate… În manieră modernă, postmodernă chiar, literarul se coboară (sau, dacă preferăm, se înalţă!) până la graniţa imperceptibilului, poezia lirică se atinge adeseori cu epicul şi dramaticul, ba chiar cu eseistica şi memorialistica, autorul îşi atribuie nenumărate identităţi ori îşi asumă diferite roluri de instanţă a comunicării. Toate acestea le promite cartea celui care îşi odihneşte privirea pe paginile adesea îngălbenite, dincolo de care se mărturisesc suflete, emoţii şi temeri… Astfel de confesiuni descoperim într-o peregrinare a re-lecturii („a citi a reciti” pare să fie secretul relaţiei cititor-autor, aşa cum ne arată Matei Călinescu), care ne poartă spre scrieri mai vechi, însă actuale prin problematica pe care o propun: Noi de E. Zameatin, respectiv, Minunata lume nouă, de A. Huxley.
Pedagogia alternativă – recenzie de carte: Maria Montessori, 10 idei ce caracterizează pedagogia alternativă, scrisoare către Maria Montessori
Am ales, ca introducere în înţelegerea metodei Montessori, lucrarea „Copilul, fiinţă divină dar neînţeleasă”. Având ca autoare pe Maria Montessori, lucrarea reprezintă primul text al acesteia apărut în limba română.
Motivația școlară. Tipuri și modalități de stimulare
Epoca în care trăim este dominată de puternica expansiune a știintei și tehnicii în toate domeniile de activitate și de accelerarea continuă a ritmului de viata al oamenilor. Aceste caracteristici ale contemporaneității au consecințe directe și asupra pregătirii tinerei generații, care trebuie să facă față atât cerințelor actuale ale societăți, cât și dezvoltării sociale ulterioare.
Tendinţe de modernizare a evaluării şcolare
Astăzi, se discută din ce în ce mai des despre necesitatea unei „culturi evaluative” care trebuie formată şi promovată în rândul celor care se ocupă de formarea tinerelor generaţii. Pentru aceasta sunt necesare transformări fundamentale în primul rând în mentalitatea teoreticienilor şi practicienilor din domeniul educaţiei.
Clasic și modern în predarea-învățarea istoriei
Noile cerinţe ale demersului educaţional impun restructurarea lecţiei de istorie în direcţia folosirii mai frecvente a metodelor interactive de predare- învăţare. Ele schimbă rolul profesorului în clasă, acesta devenind o moderator al unei dezbateri de idei şi probleme, susţinător al motivaţiei şi interesului elevilor pentru istorie, ghid al elevilor în procesul de dobândire de noi competenţe, deprinderi şi cunoştinţe.