De-a lungul timpului, au fost formulate mai multe teorii ale creativitӑții de cӑtre cercetӑtori izolați sau
curente psihologice întregi.
Teorii actuale ale creativităţii
Recuperarea elevului cu dislexie
Copiii predispuşi spre dislexie (copiii în vârstă de 5-6 ani şi cei care încep clasa a I-a) ar trebui să beneficieze de o terapie logopedică intensivă pentru dezvoltarea capacităţilor deficitare. Pe lângă corectarea eventualelor tulburări de pronunţie, în cazul acestor copii terapia logopedică cuprinde, în funcţie de greutăţile copiilor, şi dezvoltarea anumitor capacităţi: percepţia vorbirii, înţelegerea vorbirii, vocabularul pasiv şi activ, atenţia, diferenţierea auditivă fond-formă, discriminarea auditivă, memoria auditivă, diferenţierea vizuală fond-formă, discriminarea vizuală, memoria vizuală, coordonarea vizuo-motrică, motricitatea, echilibrul, motricitatea fină, schema corporală, orientarea spaţială, orientarea temporală, serialitatea.
Elemente de stimulare multisenzorială în formarea reprezentărilor despre mediul înconjurător
Cercetarea prezentată în acest articol contribuie la cunoașterea percepției lărgite a cadrelor didactice vis-a-vis de problematica stimulării multisenzorială a copilului preșcolar, a limitărilor ei și identificarea nevoilor de formare ale cadrelor didactice vizând problematica cercetată.
Repères sur les pratiques didactiques dans les classes de FLE
L’idée d’écrire quelques lignes sur le discours explicatif à fonction didactique m’est venue grâce à mes élèves. En tant qu’ enseignant de français, je me suis confronté à des divers problèmes quand il s’agissait d’expliquer aux élèves les différents aspects de la langue française. En plus, on ne doit pas cacher la réalité et dire que dans notre société actuelle, en train de globalisation, l’anglais gagne de plus en plus du terrain et que l’on observe, surtout aux lycées, un intérêt agrandi pour l’anglais et un désintérêt presque total concernant le français. C’est justement içi que l’enseignant doit intervenir, parce qu’il peut faire la différence.
Caracteristicile predării interdisciplinare
Interdisciplinaritatea constituie o soluţie importantă în efortul de organizare modernă a conţinuturilor învăţământului atunci când predarea conceptelor, principiilor se face în cadrul mai multor discipline. Abordarea interdisciplinară a conţinuturilor îl ajută pe elev să-şi formeze o imagine unitară asupra realităţii.
Utilizarea interviului de tip focus-grup pentru educație ecologică
Interviul de tip focus-group reprezintă o modalitate esenţială de a studia atitudinea elevilor prin interacţionarea directă cu aceştia şi poate oferi, în situaţia dată, informaţii despre cunoştinţele şi conduitele ecologice ale elevilor.
Râsul la ora de limba franceză
La începutul carierei mele de dascăl, mă temeam să râd cu copii sau să fiu naturală deoarece credeam că ridicând astfel zidul dintre mine și ei, nu mă vor mai respecta și îmi voi pierde autoritatea în fața lor. Ar fi fost un dezastru, așa că, chiar și când mi se părea ceva amuzant, mă forțam din răsputeri să nu râd la glumele lor sau cel mult schițam un zâmbet.
Internaționalizarea școlii
Internaționalizarea trebuie sa fie unul dintre obiectivele școlii, parte a misiunii. Ne pregătim elevii pentru o societate în care internaționalizarea, computerizarea și digitalizarea joacă un rol important.
Communiquer ou argumenter?
On peut dire qu’argumenter c’est déployer une activité qui vise à intervenir sur les ideés, les opinions, les attitudes, les sentiments ou les comportements de quelqu’un on d’un groupe de personnes. L’argumentation a pour objectif de convaincre et les situations de communication ont pour but d’obtenir une certaine réaction de la part des récepteurs. On rencontre ces situations dans la vie quotidienne, donc convaincre est l’une des modalités essentielles de la communication.
Consecinţele maltratării copilului din familie asupra dezvoltării psihosociale (Studiu)
Termenul de „abuz asupra copilului” a fost folosit pentru prima dată pentru a descrie „copilul bătut”. Conceptul a fost extins în mod constant. Astăzi a ajuns să fie folosit pentru toate formele de maltratare, nu doar pentru abuzul fizic, dar şi pentru formele de neglijare, abuz emoţional şi sexual. Folosind cuvântul maltratare, ne referim la părinţi sau persoane care „îngrijesc” copilul într-un asemenea mod încat îi produc acestuia vătămări fizice sau emoţionale sau neglijează copilul într-un asemenea grad încât starea sănătăţii sale fizice, emoţionale precum şi dezvoltarea sa sunt în pericol.