Proiectele Erasmus+ de schimb interșcolar au un scop vădit, acela de a facilita schimbul de bune practici între instituțiile școlare europene. Din dorința de a se crea un liant între diferitele sisteme educaționale europene şi de a se permite facilitarea interacțiunii culturale, mobilitățile cu elevi, incluse în aceste proiecte, sunt momentele cheie ale acestor schimburi.
Leonardo Anatomistul – program al mobilității din Romania în cadrul proiectului Erasmus+ „STEAM like Leonardo
Exemple de activități de învățare necesare pentru înțelegerea mărimilor fizice și a unităților de măsură în învățământul primar
Predarea-învățarea matematicii în învățământul primar presupune mutarea accentului de pe achiziționarea de informații, pe formarea de competențe. Gândirea concret-intuitivă a școlarului mic impune utilizarea unor strategii didactice accesibile – jocul logic, simularea, ca și integrarea oportună în demersul didactic a mijloacelor de învățământ și materialul didactic cât mai sugestiv cu putință. În aceste condiții este asigurată participarea activă, individuală și de grup a școlarilor în rezolvarea sarcinilor didactice, creându-se condițiile necesare exprimării libere a ideilor și sentimentelor.
Importanța metodelor activ-participative în dezvoltarea gândirii critice a elevilor
Principala tendinţă a învăţământului românesc urmăreşte dezvoltarea gândirii critice a elevilor, prin folosirea metodelor şi tehnicilor activ-participative noi, care pun accentul pe participarea copilului şi îl plasează pe acesta în centrul procesului de învăţare. Învăţarea este un act personal care cere participare personală. O învăţare eficientă este cea în care elevul e implicat. El trebuie considerat, de mic, drept un participant activ şi creativ la propria formare.
Experimentul – metodă de explorare directă a realității
Experimentul este folosit în predarea științelor, constând într-o observare provocată și dirijată de anumite ipoteze, ce urmează să fie verificate experimental.
O săptămână altfel – o altfel de educație (Eseu)
Am ales sa vorbesc în următoarele pagini despre experienţa celor cinci zile din „Şcoala altfel” – sau săptămâna „Să știi mai multe, să fii mai bun!”. Această perioadă a dat elevilor şansa de a participa, într-un cadru organizat, la o suita de activitati non-formale din mai multe opţiuni posibile, opţiuni care au fost alese, de comun acord, împreuna cu elevii şi părinţii. Copiii au fost deschişi, veseli, dornici de a participa la orice acţiune, de a experimenta sau exersa, de a-şi forma competenţe complementare, de a dezvolta sau consolida relaţii cu colegii. Iniţial am simţit apăsarea unei săptămâni grele, dar la final am constatat că elevii mei au fost foarte încântați de activitățile desfășurate și așteptau cu nerăbdare săptămâna din anul următor.
Utilizând TIC, implicǎm elevii în clasa modernǎ
Alexander Graham Bell spunea: „Înainte de orice altceva, pregătirea este cheia succesului”. Pornind de la acest citat, putem spune cǎ, în societatea noastrǎ, educaţia omului modern se orienteazǎ către o educaţie continuă, astfel încât să îl pregǎtească pe individ sǎ facǎ faţǎ provocǎrilor oriunde s-ar afla. În sprijinul educaţiei vin noile tehnologii ale societăţii informaţionale.
La compréhension écrite et l’expression écrite
Dernièrement, la communication n’est plus uniquement réservée à l’oral. La double dimension de la communication représente une réalité incontestable en classe de langue. L’enseignant et l’apprenant se trouvent souvent devant les supports écrits. C’est dans ce sens qu’on peut admettre l’idée que l’oral et l’écrit en langue étrangère sont enseignés et appris en parallèle.
Relația activizare-motivația învățării
Sistemul şcolar în toata complexitatea lui a fost comparat cu un vast şantier montan. Raţiunile acestei comparaţii a şcolii cu piscurile semeţe ale unui munte, survin din acelaşi motiv: motivaţia care incită la escaladare, a muntelui pentru unii, a cunoaşterii pentru ceilalţi. Urcuşul nu este o treabă la îndemâna oricui. Dificutatea traseelor impune o pregătire specială atât din partea celor care care vor să-şi încerce puterile cu înălţimile, dar şi a ghizilor specializaţi. Este de dorit ca, pe aceste trasee , cei care vor să ia cu asalt înălţimile să întâlnească nişte ghizi competenţi. În spatiul şcolar ei se numesc pur şi simplu Dascăli şi de cele mai multe ori, rămân mari anonimi si extrem de modeşti.
Predarea integrată, o reală necesitate
Abordarea integrată a curriculumului este impusă de nevoile educaționale ale elevilor, nevoi impuse de dinamica, structura și caracteristicile lumii de astăzi. Problemele concrete de viaţă, ce trebuie rezolvate zi de zi, au un caracter integrat şi nu pot fi soluţionate decât apelându-se la cunoştinţe, deprinderi, competenţe ce nu sunt încadrate în contextul strict al unui obiect de studiu. Pentru ca elevii zilelor noastre să facă faţă solicitărilor lumii contemporane, trebuie să le formăm capacitatea de a realiza transferuri rapide şi eficiente între discipline, de a colecta, sintetiza şi de a pune la lucru împreună cunoştinţele dobândite. Ori acest lucru se poate realiza prin planificarea și susținerea unor activități de învățare integrată cu elevii, activități ce presupun, cu necesitate, învățarea diferențiată.
Metode alternative de evaluare
Dacă evaluarea se făcea la iniţiativa profesorului, se poate oare trece la evaluarea care pune accentul pe iniţiativa elevului de a reflecta la propriul proces de cunoaştere, învăţând din greşeli? Această întrebare ne-am pus-o de multe ori şi am încercat să găsesc răspunsul, care are rezultate încurajatoare.