Predarea integrată, o reală necesitate

Abordarea integrată a curriculumului este impusă de nevoile educaționale ale elevilor, nevoi impuse de dinamica, structura și caracteristicile lumii de astăzi. Problemele concrete de viaţă, ce trebuie rezolvate zi de zi, au un caracter integrat şi nu pot fi soluţionate decât apelându-se la cunoştinţe, deprinderi, competenţe ce nu sunt încadrate în contextul strict al unui obiect de studiu. Pentru ca elevii zilelor noastre să facă faţă solicitărilor lumii contemporane, trebuie să le formăm capacitatea de a realiza transferuri rapide şi eficiente între discipline, de a colecta, sintetiza şi de a pune la lucru împreună cunoştinţele dobândite. Ori acest lucru se poate realiza prin planificarea și susținerea unor activități de învățare integrată cu elevii, activități ce presupun, cu necesitate, învățarea diferențiată.

„Lăsaţi copilul să vadă, să audă, să descopere, să cadă, să se ridice şi să se înşele. Nu folosiţi cuvinte când acţiunea, faptul însuşi, sunt posibile”, afirma pedagogul Pestalozzi.

Activitatea de predare- învățare trebuie să devină ,,o aventură a cunoașterii” în care copilul este provocat să participe după puterile proprii, întâlnind probleme  și situații de învățare menite să-l determine să le analizeze, să le examineze, descoperind soluții plauzibile. Rolul profesorului  constă mai mult în stimularea și dirijarea elevului în drumul cunoașterii, iar disciplina devine autodisciplină a muncii  și interesului, asigurată de satisfacția cooperării.

Cele mai importante argumente ale activităţilor integrate se pot contura astfel:

  • învăţarea devine un proiect personal al elevului, îndrumat, orientat, animat de către învăţător;
  • învăţarea devine interesantă, stimulativă, semnificativă;
  • la baza activităţii stau acţiuni practice, care au o finalitate în legătură cu viața reală.
  • elevii participă pe tot parcursul activităţilor desfăşurate;
  • activităţile integrate sunt în opoziţie cu instruirea verbalistă şi livrescă;
  • accentul cade pe activitatea de grup şi nu pe cea cu întreaga clasă;
  • le oferă elevilor posibilitatea de a se manifesta plenar în domeniile în care capacităţile lor sunt cele mai evidente;
  • cultivă cooperarea cu membrii grupului
  • elevii se deprind cu strategia cercetării; învaţă să creeze situaţii, să emită ipoteze asupra cauzelor şi relaţiilor în curs de investigaţie, să estimeze rezultatele posibile, să mediteze asupra sarcinii date;
  • cadrul didactic trebuie să renunţe la stilul de lucru fragmentat, în care lecţiile se desfăşoară una după alta, cu distincţii clare între ele, ca şi cum nu ar face parte din acelaşi proces şi să adopte o temă de interes pentru elevi, care transcede graniţele diferitelor discipline, organizând cunoaşterea ca un tot unitar, închegat;
  • obiective ale mai multor discipline planificate în cursul săptămânii sunt atinse în cadrul unor scenarii/ activităţi zilnice care includ fragmente din disciplinele respective sub un singur generic. Unităţile de învăţare ale disciplinelor se topesc în cadrul conturat de temele activităţilor integrate.

Mă voi opri în cele ce urmează asupra unei activități desfășurate la clasa I .

Tema proiectului: „Protejăm natura!”
Subiectul: ,,Școala furnicuțelor”- benzi desenate
Discipline implicate: matematică și explorarea mediului, arte vizuale și abilități practice, comunicare în limba română, muzică și mișcare, dezvoltare personală
Scopul: formarea capacității de relaționare; dezvoltarea capacității de exprimare orală și scrisă; stimularea interesului pentru lumea vie, consolidarea achizițiilor matematice referitoare la numărare și calculi, unități de măsură.

Desfășurarea activității:
• Se formează grupe de câte 4 elevi.
• Se distribuie materialele necesare: hârtie colorată, creioane colorate, o coală de hârtie și un enunț scris cu litere mari de tipar după care copiii vor alcătui , în grup, banda desenată.
• Se explică sarcinile:
1. Citiți enunțul.
2. Realizați un desen potrivit enunțului.
3. Scrieți replici scurte în bule, după ce ați ajutat furnicuțele să rezolve problema.
4. Colorați cât mai frumos desenul.
Grupa 1: Furnicuțele vorbărețe vin la școală.
Sarcină de lucru: Spre școală furnicile trec pe lângă copacii cu numere cuprinse între 39 și 46 de la marginea drumului.
Grupa 2: La școală, Doamna Furnică le învață să strângă boabe de mac în 3 coșulețe.
Sarcină de lucru: 40 + 24=          6 + 50=         87+  2=
Grupa 3:      Furnicuțele învață să ajute greierașul care toată vara le-a încântat cu vioara lui:
Sarcină de lucru: Din cele  56 de boabe furnicuțele îi oferă greierașului 16. Câte boabe le rămân?
Grupa 4: Doamna Furnică le învață  să-și croiască singure șorțulețe.
Sarcină de lucru: Dacă pentru un șorțuleț este nevoie de 10 mm de panglică, câte șorțulețe pot confecționa furnicuțele din 50 mm?
Grupa 5: Furnicuțele se pregătesc să plece acasă.
Sarcină de lucru: Ce oră indică ceasul  după 4 ore de școală, dacă furnicuțele au început programul școlar la ora  6 dimineața?

Finalizarea activității:
1. Cele cinci secvențe desenate sunt așezate pe tablă în ordine astfel încât să se obțină povestea. Vor fi citite și apreciate de colegi.
2. Benzile desenate vor fi  strânse într-o carte cu titlul ,,La școala furnicilor”
3. Se intonează cântecul ,,Furnicile”

Atât succesul şcolar, cât şi succesul în viaţa personală şi socială, este dat tocmai de capacitatea de a ieşi din tiparul unei discipline şi de a realiza conexiuni şi transferuri rapide între discipline, pentru rezolvarea problemelor concrete din viaţa de zi cu zi.

Activitatea integrată aduce mai multă coerenţă în procesul de predare-învăţare şi se dovedeşte a fi o soluţie pentru o mai bună corelare a activităţilor de învăţare cu viaţa societăţii, cultura şi tehnologia didactică.

Bibliografie
Ciolan, L . (2008), ,,Învăţarea integrată – fundamente pentru un curriculum transdisciplinar”, Editura Polirom, Iaşi;
Cucoş, C., (2006), ,,Pedagogie”, Editura Polirom, Iaşi;
Bocoş, M., Chiş, V., (2012),  ,,Abordarea integrată a conţinuturilor curriculare, particularizări pentru Învăţământul primar”;Editura Casa Cărţii de Ştiinţă, Cluj-Napoca;
Manolescu, M., (2004), ,,Curriculum pentru învăţământul primar şi preşcolar. Teorie şi practică”, Universitatea din Bucureşti, Editura Credis.

 

prof. Mirela Marinescu

Profil iTeach: iteach.ro/profesor/mirela.marinescu3

Articole asemănătoare