Metode alternative de evaluare

Dacă evaluarea se făcea la iniţiativa profesorului, se poate oare trece la evaluarea care pune accentul pe iniţiativa elevului de a reflecta la propriul proces de cunoaştere, învăţând din greşeli? Această întrebare ne-am pus-o de multe ori şi am încercat să găsesc răspunsul, care are rezultate încurajatoare.

„Noile direcţii de dezvoltare a evaluării în pedagogia postmodernistă reclamă transferul de la evaluarea centrată pe control, la evaluarea centrată pe învăţare.” (Crenguţa Lăcrămioara Oprea)

Nevoia de schimbare

Am devenit ghidul, îndrumătorul elevului în munca depusă sub aspectul calitativ. Cum să ne combinăm eforturile pentru a obţine în viitor rezultate mai bune? Ce temă interesantă! Ne mai daţi încă una? Această decizie de a se lucra motivează elevul , îl stimulează în evaluarea calitativă a muncii sale.

În aceste condiţii de colaborare profesor- elev, pentru formarea elevului, chiar o apreciere rigidă ( note, standarde) orientată pe ce nu s-a făcut, nerealizările, trebuie abordate optimist ( Mai poţi să lucrezi! Vei putea recupera! Vei reuşi dacă vei lucra mai mult!).

„Pe lângă metodele tradiţionale de evaluare, în practica şcolară folosirea unor metode alternative de evaluare prezintă cel puţin două caracteristici: pe de o parte, realizează evaluarea rezultatelor în strânsă legătură cu instruirea / învăţarea, pe de altă parte, ele privesc rezultatele şcolare obţinute pe o perioadă mai îndelungată, care vizează formarea unor capacităţi, dobândirea de competenţe şi, mai ales, schimbări în planul intereselor, atitudinilor, corelate cu activitatea de învăţare. Evaluarea acestora presupune o investigaţie de mai lungă durată a comportamentului elevilor. (vezi I.T. Radu – ,,Evaluarea procesului didactic”, pag. 188)

Metode alternative folosite

Spre deosebire de metodele de evaluare tradiţionale, a căror prezenţă domină, metodele de evaluare moderne sunt preferate de elevi. Acestea îi implică activ în rezolvarea sarcinilor propuse, îi descurajează pe cei care învaţă pentru notă şi îi motivează reducând stresul.
În practica şcolară, am aplicat cu succes în evaluarea cunoştinţelor însuşite unele metode alternative:
– Portofoliul
– proiectul
– studiul de caz
– hărţi conceptuale, ciorchinele
– observarea sistematică a activităţii şi comportamentului elevului

a) Portofoliul sau „raportul’’ reprezintă un veritabil ,, portret pedagogic’’ al elevului relevând nivelul general al pregătirii, rezultate obţinute în alte domenii, interese şi aptitudini demonstrate, capacităţi formate, atitudini, dificultăţi întâmpinate în învăţare. ( I.T.Radu-pag.190).

Este o ,,mapă deschisă’’ – aşa cum spune prof. C.L.Oprea – în care elevul poate adăuga  mereu câte ceva.
Portofoliul este în acest fel un instrument de evaluare flexibil, complex, integrator.

Am îndrumat elevii să-şi respecte munca depusă şi să-şi adune toate lucrările, să le păstreze într-un portofoliu. Le-am explicat ce este un portofoliu şi ce trebuie să conţină:
– sumarul, care include titlul fiecărei lucrări, fişe.etc. şi numărul paginii la care se găseşte;
– argumentaţia, care explică ce fel de lucrări sunt cuprinse ( literatură, educaţie civică, ştiinţe, arte ) şi cum se îmbină între ele cu privire la un subiect (ex. ,,Primăvara’’, ,,Toamna’’, ,,Iarna’’, ,,Mediul înconjurător’’, ,,Sub semnul lui Eminescu’’, ,,În Unire stă puterea’’);
– lucrări practice pe care elevul le face individual sau pe grupe, rezumate, eseuri, referate, comunicări, teme, probleme rezolvate, fişe de lectură, articole de reviste;
– teste şi lucrări semestriale;
– înregistrări, fotografii care reflectă activitatea desfăşurată individual sau pe grupe;
– fotografii realizate de elevi, decupaje din reviste, reproduceri de pe internet.

Am urmărit plăcerea cu care copiii îşi completează portofoliul, fiind astfel un instrument de evaluare pentru dascăl, dar şi de autoevaluare, cât şi o punte de legătură între şcoală şi familie.

Evaluarea portofoliului am făcut-o atât cantitativ, după numărul de pagini, dar mai ales calitativ, după creativitatea lucrărilor, produse noi, cât şi prin felul în care a contribuit la dezvoltarea personalităţii , a capacităţii de intercomunicare, dar şi de autoevaluare.

Prin bogăţia informaţiei sintetizată de elev într-o perioadă de timp ( semestru, an şcolar ), portofoliul poate constitui parte integrantă a unei evaluări sumative sau a unei examinări.

b) Proiectul oferă copiilor posibilitatea să aplice priceperile dobândite, le accentuează motivația intrinsecă și îi încurajează să determine singuri tematica abordată. Această metodă alternativă de evaluare prefigurează de fapt o investigație întreprinsă de elevi pe o temă  și un subiect despre care aceștia doresc să cunoască mai mult, evident la nivelul lor de înțelegere și presupune diverse tipuri de conduită: împărțirea responsabilităților, împărtășirea de impresii,  sugestii, întrajutorarea, rezolvarea unor conflicte, toleranța de grup. În cele ce urmează voi reda o temă ce poate fi realizată cu elevii de clasa a III-a sau a IV-a.

Tema: Ion Creangă
Subiectul: Umorul în opera lui Ion Creangă
Scopul: Înțelegerea umorului în opera lui Ion Creangă, în : ,,Povești”, ,,Povestiri”, ,,Snoave”, ,,Amintiri din copilărie”

Structura tematică a proiectului:
a) Note biografice ale autorului
b) Lucrări supuse investigației:
– Povești: ,,Povestea lui Harap- Alb”
– Povestiri: ,,Moș Ion Roată și Unirea”, ,,Moș Ion Roată și Cuza- Vodă”
– Snoave: ,,Prostia omenească”, ,,Povestea unui om leneș”
– ,,Amintiri din copilărie: ,,Smărăndița popii”, ,,Caprele Irinucăi”, ,,Smântânitul oalelor”, ,,La cireșe”, ,, Pupăza din tei”, ,,La scăldat”.
c) Rețeaua de idei care trebuie urmărite:
– Citirea lecturilor , urmărind cu deosebire subiectul ales
– Stocarea unor informații referitoare la evenimentele din lecturile parcurse
– Selectarea unor pasaje care, prin conținutul lor, susțin subiectul abordat
– Selectarea unor proverbe și zicători
– Întocmirea unor fișe (caracterizări) cuprinzând informații despre personaje: nume, aspect fizic, comportament, modul de viață
– Prezentarea unor dramatizări inspirate din lecturile analizate
– Organizarea unei Gale a personajelor ( ținută vestimentară, mișcare scenică, monolog de identificare)
– Întocmirea unui documentar referitor la viața lui Ion Creangă
Rețeaua permite o abordare interdisciplinară:
Limba și literatura română: cunoșterea vieții și operei lui Ion Creangă
Muzică și mișcare: colecție de colinde, cântece inspirate din opera lui Ion Creangă ,,Pupăza din tei”
Educație civică: – mediul social în care a trăit și a creat Ion Creangă
-învățămintele ce se desprind din comportamentul personajelor zugrăvite de autor
Arte vizuale și abilități practice: confecționarea prin tehnica picturii și a colajului a produselor: invitații, postere, machete, costume, măști, tablouri reprezentând scene din fragmentele citite.

Bibliografie
I.T.Radu, (2000), ,,Evaluarea în procesul didactic”, E.D.P. București
Crenguţa  – Lăcrămioara  Oprea ( 2008) – “ Strategii  didactice  interactive”, ed. a  III-a, EDP, Bucureşti
Ioan Cerghit ( 2005)- “  Metode de învăţământ”,  EDP, Bucureşti.

 

prof. Marinescu Mirela

Profil iTeach: iteach.ro/profesor/mirela.marinescu3

Articole asemănătoare