În general, se disting două modalități sau căi logice de abordare a noțiunilor gramaticale. Strategiile didactice cel mai des utilizate în formarea noțiunilor lingvistice (morfologice și sintactice) sunt de două tipuri: de tip inductiv și de tip deductiv. În lucrarea Limba și literatura română în gimnaziu. Structuri deschise didactice autoarea Alina Pamfil vorbește despre patru tipuri de demersuri didactice „din punctul de vedere al orientării parcursului didactic, etapa cognitivă (prin care elevul înmagazinează conștient cunoștințe noi de natură statică) poate fi desfășurată, inductiv, deductiv, analogic sau dialectic”.
Tipuri de raționamente utilizate în formarea noțiunilor de limbă
Teatru pentru copii (Opțional integrat pentru clasele I-IV)
Copiii au o curiozitate extraordinară, sunt dornici de a găsi explicaţii unor fenomene care le trezesc sentimente de admiraţie şi uimire. Dorinţa de descoperire a acestora, manifestată prin veşnicul „de ce?”, ne face să ne întrebăm dacă ştim răspunsurile la toate întrebările spuse de ei şi dacă, uitând să le spunem ceva, nu le-am ştirbit o parte din cunoaştere. De ce să alegem un astfel de opţional de teatru? Pentru a satisface dorinţa de cunoaştere a elevilor mei şi pentru că, teatrul, în marea lui parte, se desfăşoară şi se construieşte prin ludic.
Investigația – metodă de receptarea textului nonliterar
Investigația poate fi, în egală măsură, o metodă utilizată atât pentru activități de învățare, cât și pentru evaluare. Metoda oferă elevului posibilitatea de a utiliza în mod creativ capacități de rezolvare a unei probleme teoretice sau de realizare a unei activități practice, prin întreprinderea unei investigații (documentare, observarea unor fenomene, conduite etc.) într-un orizont stabilit de timp.
Receptivitate la creativitate. Manifest pentru creativitate
Vreți să aveți copii creativi? Lăsați-i să se joace și să experimenteze!
Jocul este vital pentru dezvoltarea creativității și pentru încurajarea manifestărilor de curiozitate. Dacă ne dorim ca ai noștri copii să fie originali, inventivi și creativi, atunci avem nevoie de mai mult timp dedicat jocului. Ideea folosirii jocului în activitățile educative nu este nouă. “Imaginația este mai importantă decât cunoașterea”, spunea Albert Einstein.
Exemple de activități didactice la preșcolari pentru păstrarea mediului înconjurător amenajat
Printre activitățile propuse preșcolarilor, cele care vizează relația cu mediul ocupă un loc aparte, urmărind formarea valorilor și atitudinilor pozitive față de natură, prin dezvoltarea de abilități practice și formarea unor moduri de a interacționa cu mediul și de a-l proteja.
Examples of Good Practices in Education: the eTwinning Project „Let’s Create a European Families Card Game and Play”
The project idea was to have several different European countries (the U.K., Georgia, Romania, France, Latvia, Spain, Poland and Finland) working together to create a “happy families” card game in English. The project was meant as a short European cultural exchange (from September 2019 to December 2019), developing skills and playing games, by having students learn about other European countries while using English. The project aimed at developing students’ skills while learning about the location/borders/flags of some European countries, introducing themselves in English, designing projects for the European Day of Languages learning about different symbols/landmarks of the partner countries and having a Christmas cards exchange in December and a logo contest at the end.
Criterii folosite în definirea noțiunilor de limbă
Noțiunile de limbă sau noțiunile gramaticale se încadrează în categoria noțiunilor abstracte și științifice și se clasifică în: noțiuni fonetice, noțiuni fonologice, noțiuni lexicale, noțiuni morfologice și noțiuni sintactice.
Procesul formării noțiunilor gramaticale (morfologice și sintactice) și al creării posibilităților de a opera cu ele este de o importanță capitală pentru studierea limbii române, mai întâi în învățământul primar, și apoi în învățământul gimnazial și liceal. Se impune o clarificare între conceptul de „formare” și cel de „însușire a noțiunilor” care sunt gradual diferite.
Poetry Translation, a Bridge across Cultures
The status of translation within the process of teaching a foreign language is still much debated. However, lately, there has been a renewed interest in the hidden potential of such a method as teachers have discovered that even traditional manners of doing things are not without their benefits. The situation becomes even more intriguing, and even more rewarding, when it comes to exploiting the advantages of using poetry translation during the English class. Since the process of translating proper is a difficult one and is usually attempted by the more talented students, the focus should be on analysing samples of translated poetry (different stanzas or poems belonging to different authors) with a view to raising awareness of linguistic and cultural differences and getting a better understanding of those around us.
O metodă eficientă de stimulare a creativității: Frisco
Pe parcursului procesului instructiv-educativ, fiecare profesor are ca responsabilitate dirijarea actului de predare-învățare-evaluare, astfel încât să ofere elevilor săi posibilitatea de a atinge finalitățile educației în vederea unei optime integrări sociale.Alături de metodele tradiționale, acesta este necesar să folosească tehnicile moderne, activ-participative, centrate pe elev, care să formeze potențialul intelectual, dezvoltând, flexibil și creativ, gândirea.
Parteneriatul școală-familie, condiția reușitei școlare
Încep această lucrare cu interesantul citat despre educaţie a sociologului şi filozofului de origine canadiană William Allin: „Educaţia nu este răspunsul la întrebare. Educaţia este calea spre răspunsul la toate întrebările”. Obiceiurile pe care copilul le deprinde de mic, de acasă, de la mama şi de la tata, le va păstra toată viaţa, indiferent unde şi cum va trăi. A creşte un copil poate fi cea mai grea misiune pentru un om. În momentul în care copilul ajunge la adolescenţă, poţi spune dacă misiunea a fost îndeplinită sau nu. Familia, mediul de viaţă şi şcoala sunt factori determinanţi ai dezvoltării complete şi complexe a copiilor. Împreună trebuie să colaboreze pentru ca fiecare copil, indiferent de particularităţile sale, să poată deveni un membru independent al comunităţii în care doreşte să se integreze.
Există cazuri în care simpla comunicare dintre familie şi şcoală nu sunt suficiente şi nu asigură premisele unei colaborări încununate cu succes.