Dans la revue Acquisition et interaction en langue étrangère [En ligne], dont le document «Apprendre à rédiger un texte en français L2», du 30 sept. 2011 est tiré, M.-O. HIDDEN traite du thème général des modalités d’apprendre la production écrite en français langue étrangère (FLE). Le texte est à visée informative. Les données sont présentées du point de vue qualitatif et quantitatif en douze pages.
Apprendre à rédiger un texte en français L2
Évaluer sans dévaluer – ou l’utilité de la valeur dans la société contemporaine
La société attend de l’école une position qui assure l’égalité des chances qui garantisse une évaluation correcte, valorisante, utile à l’apprenant, sélectionnant l’excellence, car soutenue par des volontés politiques diverses.
Metode interactive de grup de predare-învățare, fixare și sistematizare a cunoștințelor la disciplina fiscalitate
Un anumit număr de experienţe au pus în evidenţă “efectul de învăţare”, adică beneficiul personal pe care un copil poate să-l obţină dintr-o învăţare oferită de el însuşi colegilor săi. Un elev “puţin dotat” înregistrează performanţe superioare după ce a avut de acţionat ca “învăţând” un alt elev, decât după ce a avut de realizat complet un exerciţiu şcolar. (Allen şi Feldman, 1973)
Emoții și sentimente la vârsta preșcolară: exemple de bună practică
Lumea fantastică a poveştilor fascinează copiii încă de la cea mai fragedă vârstă, fie ca ele sunt citite în tihna casei de către părinţi sau bunici, fie că sunt citite de către educatoare. Nu o dată îi surprindem în cadrul jocurilor alese că gesticulează sau vorbesc cu personaje imaginare sau în cadrul jocurilor de rol adoptă ţinute şi intră cu uşurinţă în pielea personajelor.
Iubiți-mă inteligent! Proiect didactic inovator pentru implementare în clasă
„Calitatea nu este niciodată un accident: ea este întotdeauna rezultatul efortului inteligent.” (John Ruskin)
Harta conceptuală – metodă complementară de învățare-evaluare la matematică
Hаrtа cognitivă (conceptuală) sаu orgаnizаtorul grаfic este o tehnică prin cаre se reprezintă noțiunile științifice şi legăturа strânsă dintre ele. Este o metodă centrаtă pe grupe de elevi, dаr se poаte folosi şi frontаl sаu pe perechi. Modul în cаre se fаc аceste hărți conceptuаle se bаzeаză pe Teoriа lui Аusubel: învățаreа temeinică а noilor concepte depinde de conceptele dejа existente în minteа elevului şi de relаțiile cаre se stаbilesc între аcesteа. Ideeа tehnicii este în felul cum structurăm cunoștințele. Importаntă nu este cаntitаteа de cunoștințe аsimilаte, ci cаlitаteа lor şi mаi аles legăturile cаre se stаbilesc între аcesteа.
Principiul intuiției – relație complexă între senzorial și rațional
Principiul intuiţiei- principiul unităţii dialectice dintre senzorial şi raţional, dintre concret şi abstract în procesul de învăţământ – exprimă faptul că în procesul de învăţământ cunoaşterea se relizează prin treceri succesive de la concret la abstract şi invers.
Copilăria – joc și joacă
Învățarea prin descoperire a devenit, în ultimii ani, o idee din ce în ce mai utilizată în procesul instructiv-educativ. Astfel, jocul didactic a căpătat o importanță foarte mare, metodele pasive de învățare, utilizate în învățământul tradițional, fiind înlocuite cu metodele active, printre care și jocul didactic. Încă din copilărie se dezvoltă capacitățile de comunicare și relaționare cu ceilalți, de aceea trebuie încurajate astfel de activități și jocurile de autocunoaștere, creativitate, cooperare, de formare a grupurilor etc.
Valențele formativ-educative ale activităților extracurriculare corespunzătoare tradiției „Mărțișorului”
Trăim într-o epocă în care progresul statelor se fundamentează pe extinderea legăturilor transnaţionale şi pe unirea în jurul unor principii comune impuse de globalizare, fără însă a ignora propriul sistem axiologic. În acest context, școlii îi revine dificila misiune de a educa apelând la acele elemente de cultură şi civilizaţie care apropie naţiunile, reprezentate de suma dintre valorile general valabile și cele perene specifice fiecărei națiuni.
Metode tradiționale și alternative de evaluare la disciplina Istorie
Practica pedagogică diferenţiază două tipuri în cadrul metodelor de evaluare: metode tradiţionale şi metode alternative.
Metodele tradiţionale se caracterizează printr-o acumulare de experienţă pozitivă, motiv pentru care pot fi mereu de actualitate. Ele nu pot fi socotite ca ceva de domeniul trecutului, ci, dimpotrivă, ele rămân ca metodele de evaluare cele mai des folosite, cu condiţia de a se asigura calitatea corespunzătoare a utilizării lor, stabilind un echilibru între ele.