Educaţia raţional emotivă şi comportamentală nu este altceva decât o extensie a terapiei raţional emotive şi comportamentale. Rational Emotive Behavior Therapy – REBT, elaborată de către psihologul Albert Ellis din SUA – este prima formă de psihoterapie cognitiv-comportamentală. Aceasta a fost aplicată în 1969, pentru prima dată în şcoală, odată cu fondarea The Living School – “Şcoala Vieţii” în cadrul Institutului Albert Ellis din New York.
Metacognition as Conscious Pedagogy: Enhancing Learning in the Classroom
As we delve into the changing landscape of education, new concepts have emerged as a shining beacon of hope—metacognition and mindful pedagogy, gaining significant attention. But what do these terms mean, how are they related to each other and is there a practical way to easily apply them in the classroom? In this article, we will examine (I) the relationship between metacognition and conscious pedagogy and (II) provide a number of practical strategies for actually applying these two new educational concepts.
Utilizarea platformelor educaționale în procesul instructiv-educativ (Proiect Erasmus+)
Școala Gimnazială Ulmi din județul Dâmbovița derulează un proiect Erasmus+ care ne-a oferit posibilitatea să participăm la un curs de dezvoltare a cunoștințelor noastre în domeniul informaticii. Cursul la care am participat s-a desfășurat în Valencia, Spania în perioada 24-28 octombrie 2022. S-a adresat cadrelor didactice din învățământul preșcolar, primar și gimnazial și a avut ca scop prezentarea modalității de lucru în platforme variate necesare în procesul instructiv-educativ. Organizator a fost New Horizons Malta, iar formatoarea cursului a creat o atmosferă plăcută de învățare și relaționare între cadrele didactice din cele două țări participante la activitate. Activitățile s-au desfășurat pe o perioadă de 5 zile. S-au organizat: prezentări, transferuri de bune practici, activități practice, lucru în grup și lucru individual. Materialele suport pe care le-am primit de la organizatori au fost de mare folos atât pe durata cursului, cât și după finalizarea acestuia.
eTwinning – comunitatea școlilor viitorului
”eTwinning Onsite Course for Ambassadors 2023: Building an Innovative Community” a fost primul eveniment față-în-față organizat de Centrul de Suport pentru European School Education Platform și eTwinning (Support Services for the European School Education Platform and eTwinning) după 3 ani. Au participat 100 de ambasadori și reprezentanți ai organizațiilor naționale de suport din țările membre ale comunității eTwinning. Evenimentul a fost găzduit și organizat de Centrul Național de Suport eTwinning din Portugalia, la Lisabona și a durat trei zile, între 27 și 29 aprilie 2023.
Factori explicativi ai agresivității
Modelele biopsihosociale permit explicarea majorității tulburărilor psihice din perioada copilăriei şi a adolescenței, ceea ce înseamnă că dezvoltarea timpurie poate fi determinată de factori biologici (sau chiar genetici); totuși, etapele ulterioare de dezvoltare sunt mediate de influențe psihosociale.
Fenomenul agresivității în mediul școlar
Literatura de specialitate ne arată faptul că fenomenul agresivității reprezintă una dintre cele mai vechi probleme de cercetare (Watson, Skinner, Bandura, Bernard, Ellis, Vernon …) dar în aceeaşi măsură este actuală pentru domeniul ştiinţelor umaniste, datorită frecvenței și intensității cu care se manifestă (David, Trip, Bora, Trip&Bora…). Pentru Bandura, omul este un organism complex, aflat în perpetuă interacțiune cu mediul (Fontaine, 2006). Comportamentele și schimbările manifestate își au originea în impactul pe care modelele și învățarea imitativă le au asupra conduitei oamenilor, în special asupra copiilor (preadolescenților) şi adolescenților (categorie considerată de maximă vulnerabilitate) a căror personalitate nu e încă structurată, și a căror capacitate de raționare e în curs de desăvârșire, fenomenul agresivității este din ce în ce mai des întâlnit.
Agresivitatea – o provocare permanentă
Problemele de comportament în perioada copilăriei și preadolescenței se manifestă preponderent prin agresivitate, comportamente de intimidare și sfidare. Agresivitatea ( derivat din lat. aggresio) reprezintă „ansamblul de conduite ostile care se pot manifesta în plan conștient, inconștient, fantasmagoric, în scopul distrugerii, degradării, constrângerii, negării sau umilirii unui obiect investit cu semnificație, conduite resimțite ca atare şi neprovocate de acesta. Agresivitatea este caracteristica relațiilor interumane, registrul ei de manifestare întinzându-se de la atitudinea pasivă de indiferență, refuz de ajutor, ironie, tachinare până la atitudinea de amenințare şi de acte de violență propriu-zise” (Gorgos, 1987). Baron şi Byrne (Ilut, 2004 apud Baron & Byrne, 2001) consideră agresivitatea ca fiind „orice comportament fizic sau verbal care intenționează să rănească pe altcineva”.
Educația outdoor altfel descoperită
Lucrez în grădiniță și una dintre abilitățile pe care le-am dezvoltat de-a lungul timpului a fost aceea de a observa… și am observat, am observat că în fiecare zi, pe la ora 10, copiii grupei mele încep să privească pe fereastră. Oricât încerc să le captez atenția, oricât de tentante sunt jocurile și jucăriile privirea lor zboară pe fereastră, e drept, ferestre mari generoase, curte cu copaci mari, verdeață multă, păsări care cântă…
Strategia didactică din perspectiva constructivistă
Parcursul elevilor care duce de la necunoaştere la cunoaştere, de la intenţii la realităţi, de la obiective la rezultate sau de la „intrări” la „ieşiri” poate fi descris şi parcurs efectiv prin recurs la moduri diferite de acţiune, prin intermediul unor strategii didactice diferite, care să creeze posibilitatea unor asemenea tranformări pe termen scurt sau lung. După cum afirma profesorul Cerghit, „strategiile schiţează evantaiul modalităţilor practice de atingere a ţintei prevăzute şi au valoarea unor instrumente de lucru”. Ceea ce înseamnă că, în parcurgerea unui asemenea drum, cadrul didactic se vede confruntat cu o alegere asupra unei strategii sau a alteia. Pentru a preda, el concepe şi pune în lucru un întreg dispozitiv didactic adaptat situaţiilor de învăţare. Din acest punct de vedere, fiecare cadru didactic abordează şi rezolvă situaţia de instruire într-un mod propriu şi personal, fiecare aplică strategiile sale de predare determinate de stilul său didactic.
Parteneriatul între grădiniță și familie. Exemple de bune practici
După mulți ani la catedră, pot afirma că cele mai bune rezultate la grupă le-am obținut în cazurile în care am reușit să fac din familia copilului, aliatul meu, colaboratorul și sfătuitorul meu. Am constatat și eu (și o arată și studiile) că rolul familiei este determinant în formarea comportamentului copiilor, iar parteneriatul educațional grădiniță-familie întărește educația și dezvoltarea copiilor, dar și relațiile de colaborare între educatoare și copii.
