Școala înseamnă mai mult decât o instituție, înseamnă formarea unor copii pentru viață. Provocarea vine atunci când acești copii nu sunt susținuți de familie sau de mediul din care fac parte. Pe lângă funcția sa primară, aceea de informare, școala trebuie să fie deschizătoare de drumuri, un adevărat model pentru generațiile de astăzi. Aceasta trebuie să ofere soluții și să îndrume către o viață mai bună, dincolo de situația materială a copiilor.
Rolul activităților extrașcolare în îmbunătățirea rezultatelor elevilor din mediile defavorizate
Proiectul internațional „Dascăli fără frontieră”
Anul școlar 2019-2020 a venit pentru mine cu noi provocări. Schimbând școala, colectivul și mediul, totul părea că nu se așează așa cum mi-aș fi dorit. Însă, la un moment dat, am primit oportunitatea de a participa alături de colegele mele de la Școala Gimnazială Sânpetru, județul Brașov, câteva colege de la Școala Gimnazială nr. 25 din Brașov și 5 învățătoare din Republica Moldova de la Liceul Teoretic Sireți, raionul Strășeni, la proiectul „Dascăli fără frontiere”. Acest lucru mi-a demonstrat faptul că locul meu este în această școală, alături de oamenii care fac parte din ea.
Dislexia – manifestare și modalități de intervenție
Dislexia este o tulburare la citit manifestată prin modificarea cuvintelor, prin greșeli de lectură. Este un deficit de un anume grad, în recunoașterea și înțelegerea textelor scrise, tipărite sau de mână. Totodată prezintă o lecturare lentă, greoaie, cu ezitări și chiar blocaje în citire. Această deficiență poate fi sesizată în jurul vârstei de 6-7 ani, când apare, de asemenea, și însușirea cititului.
Rolul educativ al poveștilor în activitățile instructiv-educative
S-a remarcat de-a lungul timpului de către cadrele didactice iubirea preșcolarilor și școlarilor mici pentru poveștile și basmele și că acestea au o influență deosebită asupra dezvoltării caracteriale a copilului, prin rolul educativ pe care acestea îl au, ele lărgind orizontul micuților și concomitent oferindu-le de fiecare dată ocazii de a învăța, de a cunoaște.
Studiu privind activitățile motrice ale copiilor preșcolari
Scopul şi sarcinile exerciţiilor gimnice, cu deosebire a complexelor de dezvoltare fizică generală, sunt similare educaţiei fizice în general, ele contribuind la o dezvoltare armonioasă a organismului. Practicarea acestor exerciţii contribuie la formarea şi perfecţionarea unor mişcări coordonate, la formarea capacităţii de angajare rapidă, la rezolvarea îndemânatică a diferitelor sarcini motrice. Exersarea îi face pe copii mai activi, îi antrenează în măsură mai mare la executarea unor mişcări variate, le dezvoltă îndemânarea curajul, viteza şi le formează deprinderea de a acţiona în colectiv şi în folosul colectivului. Respectarea regulilor de execuţie contribuie la dezvoltarea atenţiei, la educarea voinţei, a cinstei şi comportării civilizate.
Proiectarea educațională, o necesitate
Procesul de învăţământ este o activitate conştientă, organizată, sistematică, orientată spre atingerea unor finalităţi, scopuri, obiective precise. Acest fapt presupune o pregătire temeinică şi o anticipare a modului în care urmează să se desfăşoare întreaga activitate didactică. Proiectarea educaţională presupune crearea cadrului instituţional şi organizarea de activităţi care să conducă la realizarea idealului educaţional al unei epoci şi societăţi. Rolul proiectării este acela de a eficientiza educaţia, de a prefigura cât mai exact demersul didactic, ea fiind o acţiune bine gândită, ce ameliorează raportul dintre certitudine şi aleatoriu.
Evaluarea inițială, formatіvă, sumatіvă
Pentru ca elevul să își corecteze procedeul de învățare și profesorul să își perfecționeze strategia, pe baza clarificărilor obținute din actul de evaluare, sunt indispensabili anumiți pași. Realizarea unei strategii evaluative înseamnă să decidem când, în ce mod, cu ϲе fel de tehnici, cu ϲе instrumente, cum fructificăm informaţiilе culese.
Eșecul școlar
De-a lungul anilor, s-au înființat școli experimentale, s-au imaginat noi modele de educație, s-a creat un cadru moral și material adecvat aspirațiilor și nevoilor copilului, realizându-se o sinteză echilibrată între cererile societății și așteptările copilului. Сu toate progresele obținute, cu toate ameliorările aduse conținuturilor educației, subsistemului de formare a personalului didactic, problema calității vieții școlare și a statutului copilului în cadrul procesului instructiv-educativ continuă să fie o problemă deschisă (Negovan, 2006, p.29).
Convingeri și impresii ale elevilor legate de disciplina matematică
Matematica este disciplina care ridică probleme celor mai mulți elevi. Pe parcursul anilor la catedră i-am auzit pe elevi afirmând de nenumărate ori că matematica este grea, mulți dintre ei având rezultate slabe la evaluările curente sau la evaluările naționale. Deoarece activitatea oricărui cadru didactic presupune găsirea de soluții pentru îmbunătățirea succesului școlar, mi-am propus ca un punct de plecare în acest demers să fie chiar această afirmație că matematica este grea, precum și identificarea altor afirmații ce denotă convingeri limitative și înlocuirea acestora cu altele constructive.
Evaluarea în învățământul primar
Problematica implicațiilor evaluării în creșterea motivației pentru învățare și în diminuarea stresului este în permanentă actualitate pentru că vizează finalitatea unuia dintre cele mai importante aspecte din viața omului și anume, învățarea. Prin evaluare măsurăm eficiența predării și învățării, constatăm succesul sau insuccesul în procesului instructiv-educativ. Importanța sa este cu mult mai extinsă decât în aparență, având în vedere că rolul major al școlii este cel formativ, și nu cel informativ, respectiv pregătirea viitorului adult pentru viața în familie și în societate, prin adaptarea lui la cerințele vieții sociale.