În ultimele decenii, educația în învățământul primar a suferit numeroase schimbări și transformări pentru a se adapta la nevoile și cerințele societății contemporane. Printre cele mai importante modificări se numără introducerea noilor educații, care au ca scop dezvoltarea unor competențe și abilități specifice pentru elevii învățământului primar. Aceste noi educații includ educația digitală, educația civică, educația pentru mediu sau educația pentru sănătate.
Tactici de succes în școala actuală
Întrucât succesul în școală este influențat de mai mulți factori, tacticile pentru a reuși pot varia în funcție de nevoile și circumstanțele individuale ale elevilor. Totuși, există câteva strategii generale care pot fi utile pentru mulți elevi.
Nu eticheta, nu discrimina
Într-o lume a diversității, toleranța definită ca respectul față de ceilalți este din ce în ce mai importantă. Astfel de principii se dezvoltă de la vârste fragede.
În urma desfășurării activității extracurriculare „Nu eticheta, nu discrimina”, la clasele a V-a B, C, privind toleranța și non-discriminarea, am vizat formarea comportamentelor și atitudinilor tolerante pe baza cărora elevii să acționeze cu înțelegere și responsabilitate în diverse circumstanțe ale vieții. Activitatea a oferit elevilor posibilitatea de a învăța să construiască relații bazate pe toleranță, înțelegere și solidaritate, să respecte demnitatea fiecărei persoane.
Clasa incluzivă – abordare pozitivă
Cadrul didactic organizează întreaga viaţă și activitate a clasei, ia decizii cu privire la tot ce se întâmplă în procesul instructiv – educativ, îşi exercită putere și influențaa asupra principalelor fenomene ce au loc în grup, supraveghează şi îndrumă întreaga activitate a clasei. Scopul educatorului este autoorganizarea atât la nivelul grupului, cât şi la nivelul fiecărui elev.
Interacțiunea permanentă cu elevii este esențială pentru a forma un grup care să colaboreze eficient.
Managementul clasei incluzive – educație pentru diversitate
Managementul, atât ca artă veche, cât și ca știintă nouă, răspunde în mare măsură nevoii de organizare, coordonare, conducere dar și de îndeplinire a activității. Pornind de la domeniul economic, managementul și-a extins aria astfel încât vorbim de tipuri variate de management, de la cel educațional, la managementul învățării, al comunicării, al rezolvării conflictelor, dar și al propriei persoane.
În ceea ce privește domeniul educației, managementul se definește ca fiind o știință interdisciplinară în care psihologia interactionează cu pedagogia, științele comunicării, sociologia și alte domenii cu relevanță. „Corpul propriu de cunoștințe, metodologia specifică, normele și legile proprii, recomandă managementul educațional și pe cel al clasei de elevi ca pe o, știintă tânără, dar cu experiență milenară” (Irina I. Savin).
Proiectul educațional Mă simt bine în școala mea
Proiectul educațional Mă simt bine în școala mea a luat naștere din nevoia de a preveni violența din mediul școlar. După cum bine știm, când vine vorba de violență în școli, cea mai mare parte a cazurilor implică elevi care au abilități sociale ușor sub medie, mai puțin populari, care aparțin unui mediu cultural, religios sau rasial diferit de restul clasei sau recent transferați în colectiv. În acest context, elevii care sunt victimele unor acte de violență, chiar și minoră, sunt afectați de consecințe precum scăderea stimei de sine, stare generală de anxietate, refuzul de a merge la școală. Putem vorbi despre abandon școlar și chiar despre delincvență juvenilă în contextul hărțuirii susținute, pe termen lung, despre apariția atacurilor de panică, a reacțiilor fizice, a depresiei și chiar a gândurilor suicidare.
Școala online, o provocare pentru elevi și profesori (Studiu de caz)
În momentele în care, din diverse motive, suntem nevoiți să stăm acasă, este foarte important să stăpânim tehnologia pentru a putea sa ne continuam procesul instructiv-educativ. Personal, am reușit să îi motivez pe elevii mei de la cele 11 clase de gimnaziu la care predau să fie conectați în proporție de 80% la activitățile pe care le-am propus. Nu predau noțiuni noi, însă recapitulez materia, consolidez pentru a menține contactul cu școala, atât eu, cât și elevii mei.
Proiectul eTwinning „Building Digital Bridges to Student Well-being”
Orice an școlar vine cu noi provocări pentru profesorii care desfășoară proiecte pe platforma colaborativă eTwinning. După ce, în anii anteriori, începând cu 2021, am desfășurat cu elevii mai multe proiecte, cu tematici foarte diverse – de la STE(A)M, istorie și tradiții ale diferitelor țări partenere, la valori morale– în acest an școlar, 2023- 2024, m-am implicat, cu elevii mei de 8-9 ani, într-un proiect deosebit, mai ales prin tematica propusă. Proiectul, denumit „Building Digital Bridges to Student Well-being”, a fost fondat de cadre didactice din Turcia și România și a avut ca parteneri profesori din Turcia, Moldova, Italia, Grecia și din țara noastră.
Proiectul eTwinning „Stem in My Class”
În cadrul proiectului „Stem in My Class”, am participat 18 cadre didactice și peste 100 de elevi din Turcia, Grecia si România. Proiectul și-a propus să dezvolte interesul elevilor în diferite domenii tematice ale științei (STEM) și să le permită să rezolve sau să găsească soluții la problemele cu care se confruntă la școală printr-o abordare multidisciplinară prin abilități stem. Prin implementarea acestor proiecte eTwinning STEM putem transforma sala de clasă într-un mediu dinamic, colaborativ și orientat spre viitor, pregătind astfel elevii pentru provocările societății moderne.
O călătorie către noi orizonturi și amintiri de neuitat în experiența Erasmus+
Am avut plăcerea să particip la cursul de formare „Flipped Classroom”, în cadrul proiectului Erasmus+, organizat în perioada 19-23 februarie 2024, la Paris, unde au participat profesori din Romania: Târgu-Jiu – Gorj (2 cadre), Oradea – Băile Felix (5 cadre) si Turcia- Izmir (8 cadre). Cursul a fost organizat pe două coordonate: prezentare și aplicare. Partea de prezentare a fost predominantă, implicând activități de studiu individual asupra platformelor de lucru și a site-urilor despre care s-a discutat în cadrul cursului. Partea aplicativă a avut rol de feedback și a reprezentat evaluarea cursului.
