Sistemul şcolar în toata complexitatea lui a fost comparat cu un vast şantier montan. Raţiunile acestei comparaţii a şcolii cu piscurile semeţe ale unui munte, survin din acelaşi motiv: motivaţia care incită la escaladare, a muntelui pentru unii, a cunoaşterii pentru ceilalţi. Urcuşul nu este o treabă la îndemâna oricui. Dificutatea traseelor impune o pregătire specială atât din partea celor care care vor să-şi încerce puterile cu înălţimile, dar şi a ghizilor specializaţi. Este de dorit ca, pe aceste trasee , cei care vor să ia cu asalt înălţimile să întâlnească nişte ghizi competenţi. În spatiul şcolar ei se numesc pur şi simplu Dascăli şi de cele mai multe ori, rămân mari anonimi si extrem de modeşti.
Predarea integrată, o reală necesitate
Abordarea integrată a curriculumului este impusă de nevoile educaționale ale elevilor, nevoi impuse de dinamica, structura și caracteristicile lumii de astăzi. Problemele concrete de viaţă, ce trebuie rezolvate zi de zi, au un caracter integrat şi nu pot fi soluţionate decât apelându-se la cunoştinţe, deprinderi, competenţe ce nu sunt încadrate în contextul strict al unui obiect de studiu. Pentru ca elevii zilelor noastre să facă faţă solicitărilor lumii contemporane, trebuie să le formăm capacitatea de a realiza transferuri rapide şi eficiente între discipline, de a colecta, sintetiza şi de a pune la lucru împreună cunoştinţele dobândite. Ori acest lucru se poate realiza prin planificarea și susținerea unor activități de învățare integrată cu elevii, activități ce presupun, cu necesitate, învățarea diferențiată.
Metode alternative de evaluare
Dacă evaluarea se făcea la iniţiativa profesorului, se poate oare trece la evaluarea care pune accentul pe iniţiativa elevului de a reflecta la propriul proces de cunoaştere, învăţând din greşeli? Această întrebare ne-am pus-o de multe ori şi am încercat să găsesc răspunsul, care are rezultate încurajatoare.
„Eminescu – mereu printre noi!” – Stimularea interesului pentru literatură la vârsta preșcolară prin proiectul tematic
Vârsta preşcolară este perioada care se caracterizează printr-un remarcabil potenţial creativ. Acum copiii dobândesc deprinderea de a-şi exprima ideile, impresiile, gândurile, dorinţele într-o formă nouă, inteligentă, cursivă, creatoare. Dacă această perioadă nu este fructificată, pierderile ce se produc vor fi mari, iar recuperările ulterioare vor fi parţiale şi adesea minime.
Dezvoltarea creativităţii prin activităţi matematice
Activitatea matematică implică efectul gândirii, în primul rând a celei creative, contribuie la formarea unor deprinderi de muncă, de ordine, de punctualitate. La clasele I-IV se însuşesc noţiunile de bază, ,,instrumentele’’ cu care elevul va opera pe tot parcursul vieţii şi pe care se clădeşte întregul sistem de achiziţii imperios necesare. Elevii întâmpină greutăţi dacă nu-şi însuşesc la timp aceste noţiuni. Dificultăţile pe care le întâmpină nu-l mobilizează pentru noi încercări şi duc la scăderea încrederii în puterile sale.
Învățăm să fim europeni
Modernizarea şi ridicarea calităţii sale la nivelul standardelor educaţionale europene, mereu reînoite, cer o examinare atentă şi actualizată în concordanţă cu evoluţia sistemelor de învăţământ din celelalte ţări ale comunităţii europene.
„HealthyLand” for preschoolers through Erasmus+ projects
Nowadays, more and more children have got problems with their health, especially in case of obesity. Most of them are conditioned by their lifestyle and unhealthy diet. A combination of eating high-calorie, low-nutrient foods, and spending less time engaged in active physical play and more time in front of the computer or television has contributed to this alarming trend. Parents are usually so busy that they have no time to prepare the nutrient meal and spend time actively with their children. Kindergartens are the places they can eat healthy and do physical activities, but more than that, it’s the perfect place for them to learn about different styles of life and eating. According to scientists, it’s very important to develop children’s healthy attitudes during the educational process, and childhood is the best time for that.
Parteneriatele educaționale în slujba educării copiilor
În procesul educaţional sunt antrenaţi diferiţi factori: familia, şcoala, comunitatea, etc, contribuţia acestora fiind foarte valoroasă; prioritatea unuia sau altuia din factori în educarea copilului variază în funcţie de teoria care se are în vedere, însă în sesizarea unor probleme sau în ajutorul imediat dat copilului două sunt cele care excelează, şi anume familia şi şcoala, întrucât sunt principalii factori care acţionează sau pot acţiona în mod organizat asupra formării personalităţii copilului. Realitatea învăţământului românesc dovedeşte acest fapt, iar ideea colaborării şcoală- familie rămâne viabilă. Există, totuşi, situaţii în care familia nu se constituie într-un pilon solid pe care educaţia şi instruirea să se bazeze, date fiind condiţiile sociale ale părinţilor (plecarea din ţară, starea materială precară, atitudini şi convingeri greşite ori negative).
Progresul învățării la elevii cu C.E.S.
Cerințele educative speciale (C.E.S.) sunt definite ca necesități care solicită o educație adaptată particularităților individuale și caracteristice unei deficiențe, ori tulburări de învățare, precum și o intervenție specifică prin recuperare corespunzătoare.
Succesul școlar al elevilor cu C.E.S. depinde în mare măsură de modul de abordare al acestora de către dascăl pe parcursul activităților de învățare. În acest sens, o deosbită importanță o are cunoașterea de căte profesor a caracteristicilor psihoindividuale ale fiecărui copil cu C.E.S.
Managerul clasei de elevi
Deși nu am o experiență de foarte mulți ani în învățământ (am intrat în sistem în anul 2000), cutez acum să vorbesc despre importanța pe care o are dirigintele/ profesorul în educarea și modelarea unui elev. Prin această lucrare aș vrea să împărtășesc colegilor mei din țară, câteva din experiențele mele din domeniul în care, cu mândrie și cinste, îmi desfășor activitatea. Zic, cu mândrie și cinste, pentru că, de-ar fi să mi se ceară să-mi aleg o nouă meserie, aș alege-o tot pe cea de «modelator de suflete», pe aceea de dascăl. În fiecare zi, în fiecare oră, la școală și-n afara ei, te întrebi mereu dacă ai făcut ceea ce trebuia la clasă, dacă azi ești mulțumit de ceea ce ai transmis sufletelor date spre șlefuire. Suntem, fără să ne lăudăm și fără să ne dorim cu ardoare, «manageri» – și ce manageri!