Mișcarea olimpică la începutul secolului al XXI-lea

Pierre de Coubertin  (supranumit şi părintele Jocurilor Olimpice Moderne) a fost  aplaudat, în iarna anului 1892, atunci când a anunţat dorinţa de a relua Jocurile  Olimpice. În  mesajul său către tinerii tuturor popoarelor lumii el sublinia: „Prin reînfiinţarea unei instituţii  vechi de douăzeci şi cinci de secole am vrut să vă dăm  posibilitatea  să  deveniţi  din  nou  adepţi  ai credinţei  în  sport.”
Ideea olimpică era menită să străbată toate ţările  indiferent de  rasă, religie sau convingeri  politice, având drept factor unic de legătură dezvoltarea sportului în întreaga lume.

Jocurile Olimpice urmau să reînvie tradiţia antică şi s-o îmbine cu  cea modernă. Ele trebuiau să fie organizate din patru în patru ani,dar  spre deosebire de cele din trecut, de fiecare dată alt oraş era ales drept  gazdă. În plus erau invitaţi să participe reprezentanţi ai tuturor   popoarelor.

Nimeni nu-şi imagina însă, la acea vreme, impactul pe care-l va  avea acest proiect, de a reînvia vechile Jocuri Elene şi că se va realiza în timp o adevărată „mişcare internaţională”.

COMITETUL OLIMPIC INTERNAŢIONAL a fost creat în 23 iunie 1894, iar prima ediţie a J.O. moderne s-a desfăşurat la ATENA în 6 aprilie 1896. De atunci mişcarea olimpică a luat o amploare nebănuită.

OLIMPISMUL reprezintă o stare de spirit bazată pe egalitate în sport, un concept democratic şi internaţional. Este o filozofie de viaţă care combină în mod egal mintea, trupul şi spiritul.

Scopul Mişcării Olimpice este de a contribui la crearea unei lumi mai bune prin educarea tinerilor şi îndrumarea lor spre practicarea sportului, fără  discriminări de niciun fel, în spiritul prieteniei, solidarităţii şi fair-play ului.

Mişcarea Olimpică este definită (conform paginii oficiale a J.O.) de asemenea de numeroasele proiecte în care este angrenată şi anume:

  • Promovarea sportului şi competiţiilor cu ajutorul instituţiilor internaţionale şi naţionale răspăndite în toată lumea
  • Cooperarea cu organizaţiile publice şi private ptr. o dezvoltare globală a sportului, astfel încât practicarea lui să fie la îndemâna tuturor
  • Asistenţă la dezvoltarea programului „SPORTUL PENTRU TOŢI”
  • Progresul femeilor în sport în orice structură şi la orice nivel, pentru a aplica conceptul egalităţii între femei şi bărbaţi
  • Opoziţia pentru exploatarea comercială a sportului şi sportivilor
  • Lupta împotriva dopingului şi violenţei
  • Promovarea eticii sportive şi a fair-playului
  • Educaţia pentru mediul înconjurător
  • Suport educaţional şi financiar pentru dezvoltarea ţărilor prin Institutul Olimpic de Solidaritate

„TOATE SPORTURILE PENTRU TOŢI OAMENII! Este o frază pe care mulţi o consideră o nebunie utopică. Această idee pe mine nu mă deranjează deloc. Am meditat şi am studiat-o îndelung şi acum mi se pare corectă şi posibilă”, a scris Pierre de Coubertin în 1919. Viitorul avea să-i susţină convingerile şi să-i demonstreze idealurile. Astăzi, atribuţiile esenţiale ale Mişcării Olimpice sunt:

  • Alegerea oraşului gazdă ptr. viitoarele J.O.
  • Organizarea J.O.
  • Egalitatea în sport
  • Promovarea femeii în sport
  • Protecţia sportivilor
  • Asistenţă umană ptr. dezvoltare
  • Protecţia mediului înconjurător
  • Însemnele olimpice.

Mişcarea Olimpică reprezintă mai mult decît o mişcare sportivă. Programele culturale şi educaţionale care promovează idealurile olimpice sunt implicate în eforturi de ajutor umanitare, de protejare ale mediului, de statutul femeilor în sport, etc. Ele unesc toate grupurile care sunt conduse de principiile ,,Cartei Olimpice,, şi care recunosc autoritatea Comitetului Internaţional Olimpic (C.I.O.)

Există multe aspecte legate de desfăşurarea J.O. Comitetul Internaţional Olimpic are în subordine numeroase comisii care participă la buna desfăşurare a programului şi anume:

  • Comisia Sportivilor şi cea medicală
  • Studiul J.O. şi Comisia de program olimpic
  • Comisia de fonduri, cea de marketing, evaluare
  • Cultură şi educaţie olimpică, alături de cea de Solidaritate olimpică
  • Presa, Radioul şi Televiziunea
  • Sport şi mediu
  • Sportul pentru toţi
  • Femeia şi sportul etc.

Vom analiza cîteva din orientările şi activităţile comisiilor, mult diferite de cele din trecut.

Sportul pentru toţi
Este o mişcare care promovează idealul Olimpic că Sportul este un drept uman pentru toţi indiferent de rasă, clasă socială sau sex. Mişcarea încurajează activităţile sportive care pot fi practicate de oameni de toate vîrstele, indiferent de sex şi indiferent de condiţia lor socială sau economică.

Femeia şi sportul
Este o altă problemă abordată de noua mişcare sportivă a sec. XXI. Istoria arată că evoluţia femeilor la J.O. s-a îmbunătăţit de la an la an.
Dacă la început acestea nu erau admise nici măcar în tribunele stadioanelor, astăzi asistăm la o evoluţie ascendentă care permite participarea femeilor în sport şi în structurile administrative sportive (chiar şi în posturi de conducere), mai ales în ultimii 20 de ani.
Aceasta are legătură cu evoluţia femeii pe plan social, politic, economic sau cultural, de la recunoaşterea egalităţii în drepturi în toate planurile societăţii.
Mişcarea Olimpică şi comunitatea sportivă au urmat şi ele aceeaşi evoluţie. La recomandarea Comisiei de Studiu a I.O.C., în 1995 s-a înfiinţat grupul de lucru denumit: „Femeia şi Sportul” pentru politică şi dezvoltare în acest domeniu.

Sportul şi mediul înconjurător
S-a constituit ca o a treia dimensiune a Olimpismului. Comisia a fost înfiinţată în 1995 şi urmăreşte legile de protecţie, promovarea acestora şi educarea sportivilor şi participanţilor în general pentru asigurarea şi menţinerea unui mediu curat şi sănătos. Promovarea J.O. se face cu respectarea mediului şi menţinerea standardelor de dezvoltare a proiectului.
Comisia de Cultură şi Educaţie Olimpică a fost creată în anul 2000 din fuzionarea a altor două comisii: cea culturală şi comisia pentru Academia Olimpică Internaţională şi Educaţie Olimpică.
Aici trebuie să menţionăm înfiinţarea în 1968 a Muzeului Olimpic de la Lausanne (Elveţia), muzeu care adăposteşte mărturiile istorice ale evoluţiei sportului şi Jocurilor Olimpice şi care serveşte şi astăzi aceluiaşi scop.
Scopul este de a dezvolta legătura între sport şi cultură în toate formele, încurajarea schimburilor culturale şi promovarea diversităţii culturale. Acesta este un principiu adoptat de J.O. moderne, să creeze oportunităţi pentru schimburi între diferite culturi, care în alte condiţii probabil că nu s-ar întîlni niciodată.

Comisia Medicală
Deşi a fost creată în 1967, se confruntă cu o nouă problemă: dopingul în lumea sportului. Scopul iniţial de a dezvolta o structură antidoping a fost devansat de trei principii actuale şi anume:

  • protecţia pentru sănătatea atleţilor
  • respectul pentru etica medicală şi cea sportivă
  • egalitate pentru toţi sportivii competitori.

De mai bine de 40 de ani, comisia medicală lucrează la programul anti-doping, studiind diverse metode de a ajuta sportivii cu ajutorul ştiinţelor complementare: medicină sportivă, biomecanică, psihologie aplicată în sport, nutriţie şi alte ştiinţe care au legătură cu sportul. Astăzi, munca comisiei Medicale include:

  • stabilirea „CODULUI ANTI-DOPING” al mişcării sportive, care se aplică tuturor celor implicaţi în mişcarea olimpică
  • Congresul mondial în „Ştiinţa Sportului”, care se ţine la fiecare doi ani, dedicat tuturor ştiinţelor care au legătură cu sportivii.

Există laboratoare sofisticate cu aparatură de ultimă oră destinate atît cercetărilor în domeniu cît şi în depistarea dopingului la competiţiile sportive, dar mai ales la J.O.

Nu în ultimul rând, vom aborda problemele legate de mediatizarea sportului şi de comercializarea acestuia, în care un rol important îl au comisiile legate de Radio, Televiziune, Presă şi Internet. Toate acestea contribuie la mediatizarea în întreaga lume a mişcării sportive şi cea olimpice. Milioane de oameni urmăresc zilnic diverse competiţii sportive, întreceri, manifestări, etc. dar cel mai mare eveniment rămăne totuşi desfăşurarea J.O. Toate aceste fac din sport un punct de  atracţie pentru reclame, comercianţi şi sponsori care alocă în   prezent sume uriaşe pentru drepturile de difuzare şi transmisiune în  direct a diferitelor competiţii.

Mass-media a influenţat foarte mult  sportul, l-a transformat într-o forţă socială. Se folosesc termenii de  reclamă: sport, tinereţe, sănătate, fitness pentru tot ce are o cît de mică legătură cu sportul, sportivii participă la reclame pentru diverse produse, etc. Ele sunt un lucru bun atăta timp cât nu afectează adevărata idee de a face sport.

Să nu uităm ultima tehnologie folosită astăzi din ce în ce mai mult şi anume Internetul. Într-o secundă, aproape instantaneu cu obţinerea ei, computerele reuşesc să aducă informaţia necesară unei competiţii sportive. Mai mult de 2-3 miliarde de telespectatori urmăresc Jocurile Olimpice, Campionatele mondiale, etc. în care comentatorii sportivi au la îndemană un mijloc multimedia extraordinar de rapid. Acesta le permite să scoată la iveală poveştile fiecărui eveniment, fotografii, sunete, imagini video, desene şi grafice. Ecranele tactile moderne ale monitoarelor pun la îndemăna comentatorilor detalii inedite, permițându-le accesul la o arhivă uriaşă cu informaţii legate de alte rezultate, alte sporturi, biografii ale jucătorilor şi antrenorilor, etc., ceea ce uşurează foarte mult documentarea în vederea realizării prezentărilor.
Implicaţiile Internetului sunt departe de a fi exploatate.

Desigur că există încă foarte multe aspecte legate de activitatea sportivă actuală şi de problemele ei, pe care nu le vom aborda în lucrarea de faţă.

În final însă scopul rămîne acelaşi: promovarea sportului, a valorilor acestuia ca mijloc de sănătate, educaţie şi cultură.

„Fie ca torţa olimpică să-şi continue marşul de-a lungul secolelor pentru binele omenirii!” se spune la sfârşitul fiecărei ediţii a Jocurilor Olimpice moderne.

Şi pentru că orice teorie este nulă fără practică, închei această lucrare cu un îndemn pentru toţi:
„FACEŢI SPORT PENTRU SĂNĂTATEA DUMNEAVOASTRĂ!”

Bibliografie
Vojtech  Zamarovsky – Renaşterea Olympiei – Editura Sport-Turism, Bucureşti, 1988
The Official Website of the Olympic Movement- www.Olympic.org
International Olympic Commmitte- www.Olympic.org
www-Olympicstudies.org
Paul Cercel- Organizaţii Sportive Internaţionale– Facultatea de Educaţie Fizică şi Sport- Iaşi 2002

 

prof. Iulian-Manuel Bejinariu

Profil iTeach: iteach.ro/profesor/iulian.bejinariu

Articole asemănătoare