În contextul actual al erei digitale, dezvoltarea tehnologică a adus schimbări în domeniul educației privind folosirea aplicațiilor și platformelor digitale în procesul instructiv-educativ. Într-o eră caracterizată printr-o accelerare fără precedent a evoluției tehnologice, educația se află la confluența unor transformări fundamentale, ce transcend modelele tradiționale de învățare și predare. Tehnologiile digitale nu doar că au revoluționat modul în care informațiile sunt accesate și procesate, dar au redefinit și cadrul interacțiunii dintre educatori și copii, deschizând noi orizonturi pentru personalizarea învățării și pentru extinderea accesului la educație.
Prietenia și loialitatea în romanele pentru copii
Literatura pentru copii și adolescenți depășește adesea granițele simplei ficțiuni, devenind un spațiu de formare morală și spirituală a tinerilor cititori. Printre temele fundamentale care guvernează acest univers, prietenia și loialitatea ocupă un loc central, fiind pilonii pe care se construiesc marile aventuri ale copilăriei. În romanele dedicate acestei vârste, relațiile dintre personaje nu sunt doar fire narative, ci ascund profunde valențe educative. Ele oferă modele de comportament, cultivă empatia și arată cum se modelează caracterele puternice.
Rolul educației fizice în reducerea vulnerabilității educaționale și sociale a elevilor
În contextul transformărilor sociale, economice și educaționale din ultimele decenii, școala contemporană este chemată să răspundă unei diversități tot mai accentuate de nevoi ale elevilor și să identifice strategii eficiente pentru promovarea echității și prevenirea vulnerabilității educaționale. În această perspectivă, educația fizică depășește rolul tradițional de disciplină orientată exclusiv spre dezvoltarea capacităților motrice și se afirmă ca un domeniu educațional cu impact asupra incluziunii sociale, dezvoltării socio-emoționale, stării de bine și participării școlare.
Articolul evidențiază contribuția educației fizice la reducerea vulnerabilității educaționale și sociale prin promovarea participării active, dezvoltarea competențelor sociale și emoționale, consolidarea relațiilor interpersonale și stimularea motivației pentru învățare. Sunt analizate mecanismele prin care activitățile motrice favorizează integrarea elevilor proveniți din medii vulnerabile, dezvoltarea rezilienței și crearea unui climat educațional bazat pe cooperare, respect și egalitate de șanse. De asemenea, sunt evidențiate direcțiile de dezvoltare ale educației fizice în perspectiva școlii viitorului, în corelație cu politicile europene privind incluziunea, sănătatea și reducerea abandonului școlar.
Peer observation – a reflective practice in the EFL classroom
Many teachers (including myself…) have had negative experiences of being observed in the past. The aim of this article is to demonstrate that peer observation is, nevertheless, a useful and valuable collaborative professional development process.
Peer observation involves teachers watching each other. It may involve an experienced teacher observing a less experienced teacher, two experienced teachers watching each other or educators with similar teaching experience levels observing one another to collectively reflect on their teaching practice. Peer observation may be used by an institution as part of its quality assurance procedures. The institution provides a framework for the observation and ensures that the observation takes place as agreed. Observation reports form part of the ongoing evaluation of the teacher’s performance and may influence promotion decisions.
Metode didactice inovatoare în predarea religiei ortodoxe: adaptarea activităților de învățare pentru elevii cu cerințe educaționale speciale (CES)
Educația reprezintă unul dintre cele mai importante instrumente prin care societatea contribuie la formarea și dezvoltarea personalității umane, având misiunea de a răspunde nevoilor tuturor copiilor, indiferent de particularitățile lor individuale. În ultimele decenii, sistemele educaționale europene și naționale au cunoscut transformări profunde, orientându-se către promovarea principiilor echității, egalității de șanse și incluziunii școlare. În acest context, educația incluzivă nu mai este privită doar ca o direcție de reformă, ci ca o necesitate pedagogică și morală, fundamentată pe respectul pentru demnitatea fiecărei persoane și pe recunoașterea dreptului fiecărui copil la o educație de calitate. În școala contemporană, diversitatea elevilor constituie o realitate firească. Fiecare copil vine în spațiul educațional cu propriul ritm de dezvoltare, cu propriile capacități intelectuale, afective și sociale, dar și cu anumite dificultăți sau vulnerabilități care pot influența procesul de învățare. În această categorie se înscriu și elevii cu cerințe educaționale speciale (CES), care necesită măsuri educaționale diferențiate și adaptate particularităților lor de dezvoltare. Cerințele educaționale speciale nu definesc limitele unei persoane, ci exprimă nevoia unui sprijin educațional adecvat, menit să faciliteze participarea activă și deplină la viața școlară. Astfel, responsabilitatea școlii nu constă în uniformizarea elevilor, ci în crearea unor contexte educaționale flexibile, capabile să valorifice potențialul fiecăruia. În acest demers, disciplina religie ortodoxă ocupă un loc distinct în cadrul curriculumului național, deoarece contribuie nu doar la transmiterea unor cunoștințe teologice, istorice și culturale, ci mai ales la formarea conștiinței morale, a caracterului și a valorilor fundamentale care stau la baza conviețuirii sociale.
Învățarea informală a drepturilor omului – exemple de bune practici în activitatea didactică
Educația pentru drepturile omului contribuie la formarea unor cetățeni activi, responsabili și implicați în viața comunității. Dincolo de activitățile desfășurate în cadrul formal al școlii, experiențele de învățare nonformală și informală oferă elevilor posibilitatea de a aplica în contexte reale valorile democratice și principiile statului de drept. Articolul prezintă câteva exemple de bune practici implementate în activitatea didactică, respectiv utilizarea metodei Proiect: Cetățeanul, organizarea unui Club de educație juridică și desfășurarea vizitelor educaționale la Curtea de Apel Iași.
De la politici europene la sala de clasă – „Green Europe and ESG: From Policy to Classroom” (Curs Erasmus+)
În perioada 6-10 iulie 2026, am participat alături de alți colegi din Școala Gimnazială Nr.156 din București la cursul de formare „Green Europe & ESG: From Policy to Classroom”, organizat de Moby Dick ETS în Salerno, Italia, în cadrul proiectului Erasmus+ 2025-1-RO01-KA121-SCH-000321744. Programul a abordat una dintre cele mai actuale teme ale educației europene: integrarea principiilor dezvoltării durabile și a conceptului ESG în activitatea didactică, prin metode inovatoare, exemple de bune practici și experiențe de învățare desfășurate atât în sala de curs, cât și în comunitate.
AI în educație – o viziune umanizată (Curs Erasmus+)
Liceul de Arte „Bălaşa Doamna” din Târgovişte continuă dezvoltarea dimensiunii europene a educaţiei prin implementarea unui nou proiect Erasmus KA121. Ajuns la al cincilea an de acreditare în domeniul „Educaţie şcolară”, proiectul se desfășoară în intervalul 01.06.2025 – 31.08.2026 şi beneficiază de un grant total de 30.367,00 euro. Iniţiativa face parte din acreditarea pe termen lung a instituţiei (nr. 2020-1-RO01-KA120-SCH-000095552) şi vizează îmbunătăţirea calităţii actului educaţional prin mobilităţi internaţionale.
Orizonturi europene în predarea limbii engleze: tehnologie/AI, incluziune și cultură irlandeză (Curs Erasmus+)
Formarea continuă a cadrelor didactice reprezintă motorul fundamental al unei educații moderne, capabile să răspundă dinamic provocărilor unei societăți globalizate și digitalizate. În acest context, participarea recentă la un stagiu internațional de perfecționare metodologică a constituit o oportunitate remarcabilă de redefinire a practicilor de la clasă. Cursul „Ireland Today” finanțat prin programul Erasmus+ (iunie 2026) a oferit instrumente inovatoare destinate eficientizării procesului de predare-învățare a limbii engleze (TEFL –Teaching English as a Foreign Language), abordând integrat trei piloni esențiali ai școlii contemporane: tehnologia digitală bazată pe inteligență artificială, incluziunea școlară și diversitatea interculturală.
Metode de abordare a textului literar
În spațiul problematicii înțelegerii și interpretării textului literar, actul de constituire a sensului operei este reprezentat prin două procese distincte: parcurgerea prospectivă a textului și identificarea cititorului cu universul imaginar, orientarea retrospectivă a gândului și distanțarea specifică privirii interpretative. Pornim de la cele patru relații care se creează între cititor și text, identificate de Judith Langer: a păși din exterior spre interior, a fi în interior și a explora lumea textului, a păși înapoi și a regândi datele, a ieși din lumea textului și a obiectiva experiența. În practica școlară, aceste procese nu pot fi evidențiate și modelate decât prin parcurgerea unuia și aceluiași text, adică prin lectură și relectură. Se propun astfel două etape: ele corespund primei lecturi: o lectură naivă, euristică, liniară și a relecturii: o lectură hermeneutică, retrospectivă, critică și urmăresc realizarea proceselor de comprehensiune și de interpretare de text. Comprehensiunea înseamnă aici cuprinderea textului din interiorul lumii și este atribuită privirii inocente, iar interpretarea, cuprinderea textului din exterior și aparține privirii critice, distanțate.