Activitățile extrașcolare au o tradiție valoroasă în învățământul românesc, chiar dacă nu au fost un punct central în programele și curricula obligatorie, așa cum se întâmplă în prezent prin noua Lege a Educației Naționale (intrată în vigoare la începutul anului 2011).
Utilizarea metodelor moderne în dezvoltarea competențelor socio-emoționale la disciplina CLR
În contextul educațional actual, integrarea metodelor moderne în dezvoltarea competențelor socio-emoționale ale elevilor este esențială pentru formarea unor indivizi echilibrați, capabili să înțeleagă și să gestioneze emoțiile proprii și ale celor din jur. La disciplina Comunicare în limba română (CLR), aceste competențe pot fi dezvoltate printr-o abordare creativă și inovativă a învățării, utilizând diverse tehnici care stimulează atât abilitățile de comunicare, cât și pe cele socio-emoționale.
Studiu comparativ privind impactul învățării cooperative la disciplina matematică în ciclul gimnazial
Învățarea cooperativă reprezintă o abordare pedagogică inovatoare care implică organizarea elevilor în grupuri mici, pentru a atinge obiective comune. În contextul predării matematicii în gimnaziu, această metodă poate avea un impact semnificativ asupra atât a performanței academice, cât și a dezvoltării competențelor sociale ale elevilor. Acest studiu își propune să analizeze în mod comparativ eficiența învățării cooperative față de metodele tradiționale de predare, având ca obiectiv identificarea beneficiilor și a provocărilor asociate implementării acestei strategii în învățământul gimnazial românesc.
Adaptarea copilului cu TSA în învățământul de masă
Integrarea copiilor cu tulburări din spectrul autist (TSA) în învățământul de masă reprezintă o provocare și, în același timp, o oportunitate pentru școală, familie și comunitate. Adaptarea acestora presupune nu doar acomodarea copilului la cerințele mediului educațional, ci și transformarea mediului școlar într-un spațiu flexibil, incluziv și deschis diversității.
Credința ca pilon al identității
Într-o lume diversă marcată de pluralism cultural și moral, identitatea personală a fiecărui creștin, dar și cea colectivă devine tot mai fragilă. Credința creștin ortodoxă oferă un punct de sprijin ferm și puternic, un pilon al identității care răspunde nevoii umane de stabilitate spirituală și sens. În cadrul educației religioase, credința nu este doar o înșiruire de doctrine, ci o forță transformatoare a firii umane, capabilă să modeleze valorile personale, comportamentele și convingerile. După cum afirma Sfântul Apostol Pavel: „Credința este încredințarea celor nădăjduite, dovedirea lucrurilor nevăzute” (Evr. 11, 1). Prin urmare, credința se află la temelia vieții creștinului care își dorește să își găsească un sens autentic și devine o cheie fundamentală în definirea identității personale și comunitare.
Comunicarea față în față și comunicarea online – asemănări și deosebiri
Comunicarea reprezintă fundamentul relațiilor umane și unul dintre cele mai importante procese sociale. În funcție de contextul istoric și tehnologic, oamenii au dezvoltat diverse forme de transmitere a mesajelor: de la tradiționala comunicare față în față și scrisoarea clasică, până la mijloace moderne precum rețelele sociale, e-mail-ul sau platformele de videoconferință. În acest eseu, voi analiza asemănările și diferențele dintre comunicarea directă, față în față, și comunicarea online, evidențiind rolul pe care fiecare îl joacă în viața noastră cotidiană.
Mentoratul ca vector al calității și inovării: Exemple de bune practici în proiectele eTwinning
Transformarea digitală a educației europene, accelerată prin programul Erasmus+ și platforma eTwinning, a generat noi provocări pentru cadrele didactice, care trebuie să integreze competențe digitale avansate cu pedagogii colaborative transnaționale. În acest context, mentoratul profesional devine un mecanism esențial de asigurare a calității și sustenabilității practicilor educaționale inovatoare. Prezentul articol examinează mentoratul ca vector strategic în cadrul proiectelor eTwinning, analizând modalitățile prin care transferul structurat de cunoștințe și competențe între cadre didactice experimentate și debютanți contribuie la excelența educațională. Fundamentat pe teoriile practicii reflexive (Schön, 1983) și pe principiile andragogiei (Knowles, 1984), studiul identifică și sistematizează bunele practici de mentorat care facilitează nu doar navigarea tehnică pe platforma ESEP (European School Education Platform), ci și dezvoltarea competențelor complexe necesare pentru proiectarea, implementarea și evaluarea colaborărilor educaționale transfrontaliere de calitate.
Civic Engagement and EU Values at the Heart of New Erasmus+ Projects
Sunt profesori care visează la o școală mai deschisă, mai vie, mai aproape de Europa. Și sunt momente când visul devine realitate. Pentru mine, acest moment a fost seminarul „Civic Engagement and EU Values at the Heart of New Erasmus+ Projects”, desfășurat în Cagliari, Italia, în perioada 16–19 septembrie 2025 – un eveniment care mi-a schimbat nu doar perspectiva profesională, ci și felul în care privesc educația ca misiune.
Educația financiară – o lecție pentru viață
Într-o lume tot mai complexă, în care banii circulă cu o viteză uimitoare, iar deciziile economice ne influențează la fiecare pas, educația financiară a devenit o abilitate esențială pentru viața de zi cu zi. Nu mai este vorba doar despre matematică sau economie, ci despre înțelegerea modului în care ne raportăm la resurse, la nevoi și la responsabilitate.
Elevii în era competențelor digitale: Building Digital Skills for Educational Success
Proiectul Building Digital Skills for Educational Success a evidențiat importanța competențelor digitale în educație, transformând lecțiile tradiționale în experiențe interactive, inovative și incluzive. Prin tehnologie, platforme interactive și medii imersive, elevii și profesorii au dobândit abilități esențiale pentru viitor, pregătindu-se pentru provocările profesionale și sociale ale secolului XXI.
