Termenul disciplină e înrudit cu cuvântul discipol și înseamnă a învăța, prin urmare, disciplinarea eficientă are ca și reper central achiziția unor comportamente sănătoase, când elevii învață de mici ce trebuie să facă pentru a obține ce își doresc și cum pot controla acțiunile celorlalți prin observarea efectelor pe care îl are comportamentul lor. Prin urmare, orice comportament al copilului are o anumită funcție, adică un motiv ce-i justifică comportamentul, adică se întâmplă toate acestea deoarece învățăm să facem lucruri dacă ele ne aduc un beneficiu sau dacă prin acele comportamente putem evita anumite consecințe neplăcute.
Disciplina pozitivă
Utilizarea transmedia storytelling în dezvoltarea competenței de literație
Profilul de învățare al elevului nativ-digital se bazează pe alte abilități, comparativ cu profilul clasic de învățare, generate de adaptabilitatea în era digitală. Expunerea la jocurile video i-a determinat pe elevi să nu mai tolereze un mediu de învățare care nu este bazat pe dinamism și interactivitate. În procesul educațional, această deprindere facilitează capacitatea de a prelucra informația cu rapiditate, dar cauzează diminuarea capacității de concentrare și a răbdării pentru citirea atentă, limitându-se gândirea reflexivă și abilitatea de a rezolva sarcini care necesită profunzime și abstractizare.
Comment élaborer une unité didactique à partir d’un document authentique
Pour pouvoir identifier les étapes à parcourir dans la didactisation d’un document authentique, nous nous sommes inspirés de l’article «Élaborer une unité didactique à partir d’un document authentique», proposé par Mme Valérie Lemeunier, Chargée de programme au Pȏle langue française du CIEP. Celle-ci affirme qu’elle a utilisé dans la conception de son travail plusieurs ouvrages et courants méthodologiques.
La recherche du bonheur dans l’oeuvre d’Albert Camus
L’oeuvre entière d’Albert Camus peut être envisagée sous le signe de la figure mythique de Sisyphe. Sisyphe illustre le visage de l’homme camusien, un homme conscient de l’absurdité de l’existence mais, en même temps, heureux de la vivre. Il erre dans une vie ayant la forme d’un labyrinthe, mais il sait que personne ne peut trouver l’issue, parce que l’issue n’existe pas. Malgré ce fait, il continue le jeu de la recherche, parce que le jeu est beau et étonnant.
Dezvoltarea calităților motrice prin mijloacele specifice atletismului
În concepția specialiștilor din domeniu, calitatea motrică reprezintă calitatea musculară determinată de factori biologici, morfologici și funcționali, dar și factori de ordin psihologic. Psihologii și biologii consideră calitatea motrică că fiind „însușirea esențială a activității musculare exprimată cu ajutorul actelor motrice, condiționată de structura morfologică și capacitățile funcționale ale diferitelor sisteme ale organismului, aparate și procese și capacități psihice”. Viteza, forța, rezistența sunt calități motrice de baza, iar îndemânarea după opinia multor specialiști nu poate fi admisă între calitățile motrice de bază, ea fiind o ,,calitate complexă, combinată, respectiv mai mult o capacitate motrică. Una are rol preponderent în actul motric, deși ele se manifestă în combinație, în diferite proporții,.” (Ardelean, 1991). În evoluția naturală a organismului, calitățile motrice se pot dezvolta peste nivelul atins.
Rolul activităților extracurriculare în dezvoltarea personalității elevilor
Prin activități extracurriculare înțelegem, de regulă, acele activități care au rol complementar orelor clasice de predare-învățare-evaluare. Este destul de dificil de delimitat aria lor. Când vorbim de astfel de activități, facem referire la: excursii tematice, vizite la muzee, vizionări de filme, spectacole (cinematografe/ teatre), excursii și vizite la diverse instituții publice sau alte obiective, vizite la alte școli în activități de parteneriat, pot fi activități de creație artistico-plastică și sportive, activități ecologice, de protejare a mediului înconjurător sau activități de voluntariat, susținând diverse cazuri sociale.
Tendințe actuale în perfecționarea metodologiei didactice: învățare constructivistă
Ca organism viu și suplu, școala modernă își exprimă în totalitatea componentelor ei superioritatea, în continua tendință de adecvare la tumultul vieții, la dinamismul și ascensiunea fără egal a întregii dezvoltări social- economice și culturale a țării noastre, la eforturile constructive ale poporului român de a cucerii noi culmi ale civilizației și progresului. În raport cu acest dinamism, spre deosebire de trecut, când principala misiune a învățământului era aceea de a transmite și de a conserva tradițiile culturale, el își asumă astăzi noi funcții și răspunderi sociale. Învățământul devine un proces de accelerare a dezvoltării multilaterale a țării noastre care își asumă o funcție crescândă de stimulare a progresului social sub toate aspectele sale: cultural științific tehnic, economic, social-politic, etic etc.
Conflict Management, Emotional Intelligence and Bullying Prevention (Curs Erasmus+)
Ca profesor, consider că trebuie să găsești mereu metodele potrivite pentru a crea elevilor un mediu sigur în care să-și desfășoare activitatea de învățare. Înainte de toate, este necesar să ne aliniem la cerințele societății moderne, încercând să găsim deprinderi și abilități practice, care să-i ajute pe elevi în această deprindere.
Articolul de față prezintă diferite jocuri de ice-breaking și activități de cunoaștere ce pot fi utilizate în cadrul mai multor ore, dar în special pentru orele de Consiliere și orientare școlară. Am luat contact cu aceste activități în cadrul cursului de formare profesională Conflict Management, Emotional Inteligence and Bullying Prevention, desfășurat în perioada 17-22 dec 2022, organizat de Europass Academy of Creativity, în cadrul programului ERASMUS +K1, în Barcelona, Spania.
Patriotismul în literatura diasporei românești
Pentru „patrioții” care, în primii ani de după 1989, considerau că „salamul cu soia” era o realitate strict autohtonă și unul dintre cele mai rele lucruri trăite în comunism, și care considerau că și-au dovedit patriotismul ingerând acest produs, sintagma ce constituie titlul prezentului articol poate fi de neacceptat, un nonsens sau o antifrază.
Aceeași reacție ar putea-o avea oricine privește cu superficialitate fenomenul, considerându-l desuet, în condițiile globalizării și al ispitirii de a deveni cetățean al Europei Occidentale, dacă nu cumva al altor continente, ceva mai ofertante profesional, social și cultural, renegându-și valorile împărtășite de neamul său, de comunitatea în care s-a format, de cei care au rămas în România nu pentru că nu s-ar fi putut integra profesional și social în altă țară, ci din dorința de a restitui culturii și civilizației în care au apărut pe lume o câtime din ce au primit, dar și din bucuria dată de sentimentul apartenenței, al comuniunii cu spiritul românesc.
Prevenirea abandonului școlar – între obligație și atitudine
Abandonul școlar și părăsirea timpurie a sistemului de educație reprezintă fenomene distincte; primul se referă la elevii care renunță să mai frecventeze școala într-un anumit nivel de învățământ, în timp ce al doilea se referă la tinerii dintr-o anumită grupă de vârstă (18-24 de ani), care au părăsit sistemul de educație înainte de a finaliza învățământul obligatoriu și care nu au urmat ulterior un program de formare profesională continuă sau calificare (Institutul de Ştiinţe ale Educaţiei, 2011, Copiii care nu merg la şcoală).