Tranziția elevilor de la ciclul primar la cel gimnazial evidențiază o criză acută în ceea ce privește competențele de literație, manifestată prin persistența unei decodificări pur mecanice sau fonetice a textelor, în detrimentul procesării cognitive de profunzime. Acest deficit structural definește nucleul analfabetismului funcțional, un fenomen alarmant ce afectează o proporție majoră din populația școlară gimnazială din România și care generează un risc crescut de părăsire timpurie a școlii. Lucrarea de față propune o optimizare metodologică radicală a demersului didactic prin implementarea unor strategii de literație timpurie, concepute să faciliteze migrarea de la citirea liniară, de suprafață, la comprehensiunea inferențială și evaluarea critică a textului nonliterar și utilitar.
Noua admitere la liceu: competiție pentru unii, dezavantaj pentru alții?
Începând cu anul școlar 2027–2028, liceele ar putea avea posibilitatea de a organiza, după evaluarea națională, propriul concurs pentru ocuparea a cel mult 50% dintre locurile disponibile. Pentru elevi, schimbarea poate părea, la prima vedere, o simplă diversificare a modalităților de admitere. În realitate, ea riscă să introducă o inegalitate profundă între copii: aceeași clasă a VIII-a, același examen național și aceleași rezultate școlare nu vor mai garanta tuturor o competiție desfășurată după aceleași reguli.
Arta dezbaterii la orele de limba română: dezvoltarea gândirii critice prin argumentarea de tip text argumentativ (subiectul I, b)
Redactarea textului argumentativ în cadrul examenului național de bacalaureat (Subiectul I, B) reprezintă un indicator critic al competențelor de gândire logică și analiză critică ale elevilor de liceu [5]. Cu toate acestea, abordările pedagogice tradiționale tind să reducă acest item la o completare formală și mecanică a unor conectori rigizi, un fenomen documentat extensiv în studiile de profil axate pe dificultățile de scriere și lectură analitică la nivel liceal [1]. Lucrarea de față propune o optimizare metodologică a acestui proces prin intermediul unei abordări transdisciplinare, ce fuzionează filologia cu logica aplicată și tehnicile dezbaterilor academice (educational debating). Sunt analizate mecanismele prin care instrumente structurale recunoscute, precum modelul Toulmin și formatul de argumentare A.R.E.E. (Afirmație, Raționament, Exemplu, Explicare), pot fi convertite în strategii de învățare autoreglată și cooperativă [2]. Acest tip de antrenament s-a dovedit eficient în meta-analizele internaționale privind dezvoltarea autonomiei cognitive în disciplinele specifice, oferind elevilor capacitatea de a-și monitoriza și evalua critic propriile raționamente [2, 3].
Biology Education Within the Investigation Paradigm
The traditional approach to teaching biology at the high school level often relies on rote memorization and passive learning, where students simply memorize anatomical diagrams, metabolic cycles, or cellular structures without truly understanding the dynamic and empirical nature of scientific discovery. In contrast, the modern investigation paradigm transforms the secondary biology classroom into an active laboratory of thought, exploration, and scientific literacy. This pedagogical model closely mirrors the actual practice of contemporary science, encouraging teenagers to look beyond the textbook, ask testable questions, design controlled experiments, analyze empirical data, and construct robust explanations based on concrete scientific evidence.
The Hands That Shape the Future
This article reflects on the enduring influence teachers exert on students’ personal and academic development throughout the highschool years. Beyond the transmission of curricular content, the paper highlights the mentoring role of the teacher, evident in moments of encouragement, guidance and quiet support that shape students’ confidence, sense of identity and, ultimately, their life choices. The relationship between teacher and student is described as one that continues to inform young people long after graduation, being marked by the cultivation of human values such as empathy, resilience, respect and ambition, alongside academic content. Attention is drawn to a dimension of teaching work often overlooked by formal evaluation systems: the meaningful and durable impact educators have on the emotional and moral growth of their students, a contribution the article argues deserves wider recognition within the broader educational context.
Activités ludiques en classe de FLE – les jeux de société
Les jeux de société représentent une autre catégorie de jeux très appréciée par les enfants. Selon Jean-Marie Lhôte, «les jeux dits de société supposent au moins deux joueurs, des règles réciproques, très souvent l`usage d`instruments, l`organisation de parties comportant un début et une fin, des sanctions par pertes et gains, un caractère reproductible.» Haydée Silva ajoute à cette définition l’idée que les jeux de société «sont aussi contemporains et issus d’un circuit industriel, offrent un support et des instruments de jeu spécifiques et sont destinés au grand public ».
Rethinking Pedagogical Practice: New Approaches to Teaching, Learning and Assessment in Contemporary Education
Education is currently undergoing a profound transformation influenced by technological development, changing social expectations, learner diversity and the emergence of artificial intelligence. These changes require a reconsideration of both pedagogical principles and didactic practices. Contemporary education is increasingly moving beyond the traditional transmission of knowledge towards learning environments that emphasise student agency, competency development, collaboration, inclusion, personalisation and meaningful use of digital technologies. This article examines several emerging directions in pedagogy and didactics and discusses their implications for teachers and learners. Particular attention is given to student-centred learning, competency-based education, differentiated and inclusive instruction, experiential and project-based learning, digital pedagogy, artificial intelligence and new approaches to assessment.
Rolul excursiei școlare în dezvoltarea socio-emoțională a copiilor
Procesul educațional presupune și forme de muncă didactică complementară activităților obligatorii, adică activități extracurriculare care se desfășoară sub îndrumarea atentă a cadrelor didactice. Activitatea extracurriculară în sine, prin structură, conținut specific, este firesc complementară activității de învățare realizată în clasă.
Resursele educaționale deschise – instrumente de dezvoltare a gândirii critice a elevilor la disciplina fizică
Educația actuală, marcată de digitalizare și acces liber la informație, necesită o transformare profundă a procesului de predare – învățare. Predarea fizicii, disciplină științifică esențială, trebuie să răspundă acestor provocări prin metode interactive, flexibile și centrate pe elev.
Școala rurală ca laborator STEM: resurse locale, învățare autentică și deschidere europeană prin Scientix
În discursul despre educație, școala rurală este prezentată adesea prin ceea ce îi lipsește: laboratoare moderne, dotări numeroase sau acces rapid la diferite oportunități educaționale. Această perspectivă surprinde dificultăți reale, dar riscă să ascundă un avantaj pedagogic important. Mediul rural oferă elevilor contact direct cu natura, cu fenomene ușor de observat, cu activități practice și cu probleme autentice ale comunității. Privite prin perspectiva educației STEM, apa, solul, plantele, animalele și materialele refolosibile pot transforma spațiul apropiat într-un adevărat laborator de învățare.