În perioada 10–15 august 2026, am avut oportunitatea de a participa, prin programul Erasmus+, la cursul „AI and Digital Tools for Cultural Heritage and Tourism”, desfășurat la Lisabona, Portugalia. Participarea la acest curs a reprezentat o experiență de formare profesională, interculturală și personală deosebit de valoroasă. Tema cursului a fost una actuală și relevantă pentru transformările prin care trec educația, turismul și domeniul patrimoniului cultural. Programul a combinat activitățile de formare cu experiențe practice și vizite culturale, oferind participanților posibilitatea de a descoperi nu doar noi instrumente digitale, ci și modalități prin care acestea pot fi folosite pentru a apropia oamenii de cultură și patrimoniu.
Agenda cursului a inclus atât sesiuni teoretice, cât și activități interactive și în aer liber. Încă din prima zi au fost prezentate cursul, instituția organizatoare și activitățile săptămânii, iar participanții și-au prezentat școlile și au discutat despre nevoile și obiectivele lor profesionale. Această etapă introductivă a fost importantă pentru crearea unei atmosfere de colaborare și pentru înțelegerea diversității de experiențe și perspective aduse de participanți.
Unul dintre elementele centrale ale cursului a fost analiza modului în care tehnologia poate transforma activitatea educațională. Un reper important a fost modelul SAMR, care oferă o perspectivă asupra felului în care instrumentele digitale pot fi integrate în procesul de învățare, de la simpla înlocuire a unor metode tradiționale până la crearea unor experiențe care nu ar fi fost posibile fără tehnologie.
Participanții au explorat, de asemenea, instrumente precum Padlet și Google Maps, utile pentru colaborare, organizarea informațiilor și reprezentarea spațială a unor conținuturi. Au fost prezentate și instrumente de tip Kahoot, în contextul învățării prin joc și al gamificării. Diferența dintre game-based learning și gamification a constituit un alt subiect de discuție, relevant pentru profesori deoarece utilizarea tehnologiei nu trebuie să fie un scop în sine, ci trebuie să contribuie la o experiență de învățare mai atractivă și mai eficientă.
Un alt moment important al formării a fost dedicat inteligenței artificiale și asistenților AI, prin explorarea unor instrumente precum Copilot, ChatGPT și Claude. Activitatea a urmărit atât înțelegerea posibilităților oferite de aceste tehnologii, cât și identificarea unor modalități concrete de utilizare a lor în diferite discipline și contexte profesionale. Cursul a pus accentul pe potențialul AI în educație, turism și patrimoniu cultural, domenii în care accesul rapid la informație, personalizarea conținutului și comunicarea atractivă pot avea un rol important.
Pentru mine, această parte a cursului a reprezentat o oportunitate de a privi inteligența artificială nu doar ca pe o tehnologie nouă, ci ca pe un instrument care trebuie utilizat în mod responsabil, creativ și adaptat nevoilor reale ale elevilor și ale comunității. Experiența mi-a oferit idei pentru activități viitoare în care elevii pot utiliza instrumente digitale pentru a cerceta, organiza, interpreta și prezenta informații.
Un aspect deosebit al cursului a fost faptul că învățarea nu s-a limitat la sala de curs. Programul a inclus activități în aer liber și vizite la muzee, astfel încât participanții să poată observa în mod concret modul în care patrimoniul cultural poate deveni punct de plecare pentru activități educaționale și digitale.
În timpul mobilității am vizitat MUDE – Museu do Design, unul dintre spațiile culturale ale Lisabonei dedicate designului și culturii materiale. Vizita a fost relevantă în contextul cursului deoarece a oferit posibilitatea de a observa relația dintre obiecte, design, societate și memoria culturală. Un muzeu poate fi mai mult decât un spațiu în care sunt păstrate și expuse obiecte: poate deveni un mediu de învățare, de explorare și de dialog.
Experiența de la MUDE m-a făcut să mă gândesc la numeroase posibilități de valorificare educațională a colecțiilor muzeale. Obiectele pot deveni puncte de pornire pentru cercetări, prezentări, hărți interactive, povești digitale sau proiecte multimedia. Într-un astfel de context, instrumentele digitale și inteligența artificială pot contribui la prezentarea patrimoniului într-un mod accesibil și atractiv, fără ca tehnologia să înlocuiască experiența directă a obiectului cultural.
O altă vizită importantă a fost cea la Muzeul de Marionete din Lisabona, un spațiu cultural care valorifică arta marionetelor și teatrul de păpuși. Această experiență a adus o perspectivă diferită asupra patrimoniului, demonstrând că acesta poate include nu doar monumente și obiecte istorice, ci și forme artistice, tradiții, personaje, tehnici și povești transmise de-a lungul timpului.
Vizita la muzeu a fost deosebit de interesantă din perspectiva educației. Marioneta poate deveni un instrument extraordinar pentru dezvoltarea creativității și a comunicării. În combinație cu instrumentele digitale prezentate la curs, o colecție de marionete poate constitui punctul de plecare pentru realizarea unor povești digitale, videoclipuri, afișe, prezentări sau chiar mici proiecte multimedia. Astfel, patrimoniul cultural devine o resursă vie, care poate fi reinterpretată și transmisă generațiilor actuale.
Cele două vizite muzeale au completat foarte bine partea teoretică a cursului. Dacă în sala de curs am discutat despre instrumente digitale, inteligență artificială, gamificare și aplicații pentru patrimoniu, în muzeu am avut ocazia să observăm concret obiectele și spațiile culturale pe care astfel de instrumente le pot pune în valoare.
O altă componentă importantă a programului a fost dedicată generării de imagini și videoclipuri cu ajutorul inteligenței artificiale, utilizând instrumente precum Canva, InVideo și Napkin. Activitățile au fost completate de elemente de creație multimedia și de editare a fotografiilor, materialelor audio și videoclipurilor.
Aceste competențe sunt foarte utile într-un context în care comunicarea vizuală are un rol tot mai important. În educație, un conținut poate deveni mai ușor de înțeles atunci când este prezentat prin imagini, hărți, videoclipuri sau materiale interactive. În același timp, în domeniul turismului și al patrimoniului cultural, prezentarea atractivă a unei destinații sau a unei colecții poate contribui la creșterea interesului publicului.
Am înțeles însă și importanța unei utilizări echilibrate a acestor instrumente. Tehnologia poate sprijini creativitatea, cercetarea și comunicarea, dar conținutul trebuie verificat, contextualizat și adaptat scopului educațional. Inteligența artificială poate genera rapid materiale, însă valoarea lor depinde de întrebările pe care le formulăm, de informațiile pe care le selectăm și de modul în care folosim rezultatele.
Cursul a inclus și activități care au depășit modelul tradițional al formării. Printre acestea s-a numărat o activitate de tip scavenger hunt, realizată cu ajutorul aplicației GooseChase.
O astfel de activitate demonstrează concret cum poate fi combinată explorarea unui spațiu cu învățarea și tehnologia. Participanții sunt implicați activ, trebuie să observe mediul, să rezolve sarcini și să colaboreze. Pentru domeniul educațional, acest tip de activitate poate fi adaptat cu ușurință la diferite discipline și poate transforma o simplă ieșire în oraș sau o vizită culturală într-o experiență de învățare.
Lisabona însăși a devenit, într-un anumit sens, o „sală de clasă”. Străzile, clădirile, muzeele, piețele, elementele de design urban și patrimoniul orașului au oferit un context real în care puteau fi aplicate ideile discutate în timpul cursului.
Ultima parte a cursului a abordat utilizarea aplicațiilor web și a rețelelor sociale în educație și în domeniul cultural. Au fost discutate modalități de creare a conținutului pentru social media și potențialul acestor instrumente în educație, turism și patrimoniu cultural.
Această temă este foarte actuală, deoarece muzeele și instituțiile culturale trebuie să comunice și cu un public care își petrece o mare parte din timp în mediul online. O fotografie bine realizată, un videoclip scurt, o hartă interactivă sau o poveste digitală pot constitui modalități eficiente de a stârni curiozitatea și de a-i determina pe oameni să descopere un loc sau o colecție.
Din perspectiva educației, social media poate fi folosită nu doar pentru informare, ci și pentru ca elevii să devină creatori de conținut. Aceștia pot realiza prezentări despre patrimoniul local, pot documenta obiective culturale, pot crea tururi virtuale sau pot promova tradiții și povești din comunitatea lor. În acest fel, tehnologia poate contribui la apropierea elevilor de patrimoniul cultural local.
La finalul cursului, participanții au avut ocazia să evalueze instrumentele digitale prezentate și resursele disponibile, precum și competențele dobândite în timpul săptămânii. Programul s-a încheiat cu o sesiune de evaluare, feedback și reflecție asupra experienței, urmată de acordarea certificatelor de participare.
Pentru mine, această mobilitate a însemnat mai mult decât acumularea unor informații despre inteligența artificială și instrumentele digitale. A fost o experiență care mi-a oferit posibilitatea de a privi educația dintr-o perspectivă europeană și de a descoperi metode prin care tehnologia poate susține învățarea activă, colaborarea și creativitatea.
Am revenit din Lisabona cu idei noi și cu dorința de a valorifica ceea ce am învățat în activitatea profesională. Instrumentele prezentate la curs pot fi integrate în proiecte educaționale, activități interdisciplinare și proiecte dedicate patrimoniului cultural. În același timp, vizitele la MUDE și la Muzeul de Marionete au demonstrat că patrimoniul poate fi o sursă permanentă de inspirație pentru activități moderne și creative.
Mobilitatea Erasmus+ de la Lisabona a fost o combinație echilibrată între formare profesională, tehnologie, cultură, colaborare și descoperire. Cursul „AI and Digital Tools for Cultural Heritage and Tourism” a oferit participanților instrumente și idei pentru a răspunde provocărilor unei educații aflate într-o continuă transformare.
Poate cel mai important câștig al acestei experiențe este convingerea că tehnologia are valoare atunci când este folosită pentru a crea conexiuni: între oameni și oameni, între elevi și profesori, între trecut și prezent, între patrimoniu și noile generații. Inteligența artificială și instrumentele digitale nu trebuie privite ca un scop în sine, ci ca mijloace prin care putem face învățarea mai atractivă, patrimoniul mai accesibil și cultura mai prezentă în viața de zi cu zi.
Lisabona mi-a oferit, astfel, nu doar imaginea unui oraș european fascinant, ci și un context în care am putut învăța, experimenta și reflecta asupra propriului mod de a utiliza tehnologia. Experiența Erasmus+ continuă și după întoarcerea acasă, prin ideile, competențele și proiectele pe care le pot transforma în activități concrete.
„O experiență Erasmus+ nu se încheie odată cu întoarcerea acasă; ea continuă prin ceea ce alegem să împărtășim și să aplicăm mai departe.”
Trebuie să fii autentificat pentru a publica un comentariu.