Neuroștiința la clasă. Cum realizați un contract de comportament între profesor și elevi

Știm că un elev care prezintă în mod constant un comportament neadecvat și care nu învață în mod eficient este un motiv de îngrijorare. Atunci când elevul nu răspunde la întreaga așteptare a clasei, întăriri și consecințe, puteți decide să lucrați cu ei pentru a dezvolta un contract individual de comportament. În funcție de gravitatea problemei, poate fi inclus și sprijinul parental în elaborarea și în implementarea planului.

„Ei pot uita ceea ce ai spus, dar nu vor uita niciodată cum i-ai făcut sa se simtă!” (Anonim)

Următorii pași descriu modul de elaborare a unui Contract de comportament. Vă vor ajuta să faceți ca acest proces să fie un succes atât pentru profesor, cât și pentru elev.

1. CE: Întâlniți-vă cu elevul într-un mediu neutru, undeva unde puteți să vă așezați amândoi și să discutați și să nu fiți deranjați sau văzuți de alți elevi.

Spuneți-i elevului că nu este în dificultate, dar că aceasta este o șansă pentru amândoi să lucrați împreună pentru a îmbunătăți situația. S-ar putea să începeți conversația în această manieră: „Am observat că în ultimul timp nu te mai simți foarte bine în clasă. Ce se întâmplă?”. Ideea este de a folosi întrebări deschise, astfel încât elevul să nu se simtă defensiv sau intimidat și va avea probabil mai mult propriul său comportament. Rezistați ispitei de a le spune care credeți că este problema. Dacă nu răspunde imediat, mulțumiți-vă cu tăcerea.
Așteptați și dați-i șansa de a vorbi. Dacă după un timp nu spune nimic, puteți trece la „Ce ar putea să spună despre asta cineva din clasă?”.
Majoritatea elevilor își vor controla comportamentul în cazul în care situația nu este amenințătoare.

2. DE CE: Odată ce ați ajuns la un acord cu privire la esența problemei, întrebați elevul: ce crede el că provoacă acest comportament. Acest lucru vă poate oferi indicii cu privire la funcția comportamentului său și aceste informații vă vor ajuta să îl sprijiniți în procesul de învățare.

Dacă consideră că munca este prea dificilă, plictisitoare sau irelevantă, gândiți-vă la modalități de abordare a acestor probleme. Luați în considerare asigurarea unui sprijin suplimentar, folosind indicii convenite între elev și profesor, ruperea / desfacerea lucrărilor în bucăți realizabile, oferirea de pauze suplimentare elevilor care au dificultăți de lucru pe perioade lungi de timp și care oferă întăriri atunci când sarcinile sunt începute și finalizate conform convenției.

3. CUM: Stabiliți împreună cu elevul un obiectiv (scop) – declarat în limbaj pozitiv – al comportamentului de învățare, care indică și comportamentul de înlocuire, de ex. dacă nu face nici o activitate în clasă, atunci comportamentul de înlocuire va fi să înceapă sarcini de lucru și să completeze numai un anumit procent din muncă.

Faceți-i un obiectiv SMART:
Specific: Tom va începe sarcinile de lucru imediat cum profesorul a completat instrucțiunile.
Măsurabil: profesorul sau elevul vor monitoriza cât de des începe imediat munca elevul. Setați un număr concret de locuri în interiorul lecției sau în ziua în care elevul ar putea atinge acest obiectiv.
Realizabil: discutați cu elevul ce crede el că va fi capabil să realizeze. Dacă este necesar, stabiliți un obiectiv mai ușor pentru a putea asigura succesul elevului.
Realist: Dacă Tom nu își începe niciodată lucrul imediat, atunci stabiliți ca parte din contract că o va face de câteva ori pe zi. Dacă faceți obiectivul prea dificil, elevul poate deveni descurajat și poate renunța. Puteți ridica întotdeauna ștacheta atunci când atinge obiectivul cu ușurință.
La timp: stabiliți un moment pentru a vă întâlni din nou cu elevul pentru a revizui contractul, de preferință în aceeași săptămână.

4. ELEV: Spuneți-i elevului în mod clar ce trebuie să facă, de ex. atunci când profesorul stabilește o sarcină, elevul va face ceva care arată că este gata să înceapă.

5. PROFESOR: Stabiliți ceea ce va face profesorul, de ex. profesorul poate acorda asistență elevului de îndată ce clasa lucrează sau profesorul îi va acorda timp liber elevului atunci când își termină activitatea sau profesorul îi va da semnalul secret pentru a reveni la sarcină.

6. SPRIJINIȚI: decideți asupra unui sistem de întărire/ sprijinire sau de recompensare. Aceasta ar putea fi comunicarea cu părinții, de exemplu, pentru elevii școlii primare și gimnaziale, la o întâlnire la domiciliu atunci când elevul a avut succes; în timpul orelor de curs elevul poate câștiga timp liber pe computer sau cu un prieten. Nu uitați să rugați elevul să vă dea câteva idei.

7. PLANUL: Stabiliți un plan cu elevul despre ce să faceți atunci când elevul nu respectă planul, de ex. profesorul va da un memento. „Tom, trebuie să începi munca, mulțumesc”, apoi pleacă și-i va da timp elevului să se pregătească.

Dacă elevul se conformează, dă un tic non-verbal pentru a recunoaște acest lucru. În cazul în care elevul nu începe munca, dă un alt memento „Tom, trebuie să începi munca. Acesta este al doilea avertisment. ”
Din nou mergeți mai departe și permiteți un timp pentru procesare. Dacă elevul încă tot nu se conformează, atunci recompensa pentru această sesiune nu a fost realizată.
Consecința negativă pentru nerealizarea unei sarcini poate fi pur și simplu aceea de a nu câștiga răsplata.
Amintiți-vă că elevul învață noi comportamente și nu va avea succes de fiecare dată.

8. SEMNAȚI: Editați contractul, imprimați, apoi și profesorul și elevul îl semnează. Dați o copie elevului și apoi, la începutul lecției sau sesiunii, dați-i un memento privat asupra scopului comportamentului.
Sărbătoriți succesele pe care le obțineți dvs. și elevul și fiți realist. Dacă elevul nu a lucrat în clasă pe parcursul întregului an și acum reușește să termine ceva, recunoașteți schimbarea și încurajați-l pe elev și pe dvs.

Amintiți-vă că formarea unui obicei nou are nevoie de timp!

Bibliografie
1. Cristea, Sorin – Curriculum pedagogic, E.D.P. Bucureşti, 2006
2. Cuban, L. (2003). Oversold and Underused: Computers in the Classroom, Harvard: University Press.
3. Cucoș, C. (2002). Pedagogie, Iași: Editura Polirom.
4. Cucoș, C. (2008). Educația: iubire, edificare, desăvârșire, Iași: Polirom
5. Cury, A. (2005). Părinţi străluciți, profesori fascinanti. Bucureșt, Editura For You

 

prof. Sanda Nește

Colegiul Național Ioan Slavici, Satu Mare (Satu-Mare) , România
Profil iTeach: iteach.ro/profesor/sanda.neste

Articole asemănătoare