Metoda proiectelor este iniţiată de J. Dewey, popularizată de W. Kilpatrick și este fundamentată pe principiul „viaţa este o acţiune şi nu o muncă la comandă şi şcoala, făcând parte din viaţă, trebuie să-i adopte caracteristicile” (E. Planchard, 1992, din Ioan Cerghit – Metode de învăţământ).
Această metodă a apărut dintr-o nevoie și anume nevoia formării omului practic, de acţiune şi cu independenţă în gândire. O perioadă de timp, metoda era centrată cu precădere pe proces, știinţa era izolată de contextul disciplinelor, astfel că pregătirea ştiinţifică a slăbit pentru că proiectele urmăreau acţiunea. Azi, se atribuie proiectelor noi semnificaţii. Pedagogia modernă a proiectelor consideră proiectul ca o temă de acţiune, de cercetare, orientată spre atingerea unui scop bine precizat, ce urmează a fi realizată, pe cât posibil, prin îmbinarea cunoştinţelor teoretice cu acţiunea practică.
Utilizând această metodă, copiii preșcolari sunt puși în situația de a alege sau a accepta o temă de cercetare pe care să o analizeze sub variate aspecte. În felul acesta copiii acţionează individual, pe grupe sau în echipe şi nu folosesc cunoştinţele obţinute doar la o disciplină, ci la mai multe care sunt în relaţie cu tema deci metoda îi îndeamnă spre o abordare interdisciplinară.
Avantaje ale utilizării metodei proiectelor pentru copiii preșcolari:
- studiază o problemă concretă de viaţă;
- exersează lucrul individual, pe grupe sau în echipă;
- folosesc cunoştinţe de la mai multe discipline, pe care le subordonează realizării unui scop;
- rezolvă situaţii reale de viaţă;
- exersează elaborarea răspunsurilor la întrebări şi formulare de întrebări;
- realizează o sarcină într-un timp determinat;
- asimilează cunoştinţe în mod independent;
- își formează atitudini ca: responsabilitate, iniţiativă, perseverenţă, cooperare etc.;
- finalităţile se concretizează în lucruri importante pentru ei care le creează satisfacţii.
Metoda proiectului este o metodă cu un puternic caracter interdisciplinar ce dezvoltă multilateral personalitatea copilului, este o cercetare a unui subiect pe toate planurile care presupune efort, atenție și energie. În plan practic, aceasta metoda poate fi caracterizată ca un efort de cercetare a copilului pentru a depista detaliile subiectului abordat în întreaga lui amploare.
Un proiect tematic este o extindere, o investigare a unui subiect din sfera idealului sau practicului către care copilul îşi îndreaptă întreaga atenţie şi energie.
Proiectul îi implică pe copii în sfera investigaţiei asupra evenimentelor şi fenomenelor despre care doresc să înveţe mai mult. Ceea ce este absolut deosebit, din punct de vedere al respectării rutei individuale a învăţării și a ritmului propriu, proiectul poate fi dus la bun sfârşit de un grup mic de copiii, de întreaga grupă, sau de un singur copil.
Programul anual de studiu pentru nivelul preșcolar este organizat în jurul a şase mari teme: Cine sunt/ suntem?, Când, cum şi de ce se întâmplă?, Cum este, a fost şi va fi aici pe pământ?, Cine şi cum planifică/organizează o activitate?, Cum exprimăm ceea ce simţim? şi Ce şi cum vreau să fiu?
Pornind de la aceste teme, anual, pe grupe de vârstă, se stabilesc proiectele și activitățile tematice care urmează a se derula cu copiii.
Într-un an şcolar, la nivelul preșcolar, se pot derula cu copiii maximum 7 proiecte tematice cu o durată maximă de 5 săptămâni/proiect sau un număr mai mare de proiecte de mai mică amploare (ceea ce este și recomandat), variind între 1-3 săptămâni, în funcţie de complexitatea temei abordate şi de interesul copiilor pentru tema respectivă. De asemenea, există săptămâni în care copiii nu sunt implicaţi în niciun proiect, dar în care sunt stabilite teme săptămânale independente, de interes pentru ceea ce copiii vor să studieze. Totodată, pot exista şi proiecte de o zi (teme concurente) şi/sau proiecte transsemestriale.
Structura unui proiect tematic se prezintă astfel:
- Tema anuală de studiu:
- Tema și subtemele proiectului tematic:
- Grupa:
- Durata proiectului:
- Dimensiuni ale dezvoltării și comportamente vizate:
- Resurse:
- Metode și procedee:
- Inventar de probleme:
- Ce știu copiii despre tema investigată / Ce nu știu și vor să afle despre tema investigată
- Harta proiectului/drecțiile de dezvoltare:
- Descrierea proiectului:
- Planificarea detaliată a activităților proiectului (pentru fiecare săptămână în parte):
- Eveniment de închidere
Exemple de proiecte tematice – grupa mică:
Eu și lumea mea (corpul uman, familie, roluri/activităţi specifice)
Magia sărbătorilor de iarnă (obiceiuri specifice sărbătorilor de iarnă, relaţii între oameni)
Poveste de iarnă (modificările din natură iarna, activităţi ale oamenilor şi copiilor)
Din lumea celor care nu cuvântă (animale domestice, sălbatice )
Plecăm în călătorie ! (mijloace de transport pe terestre, maritime, aeriene )
Valoarea pedagogică a acestei metode constă în influența pozitivă asupra principalilor actori implicati în actul educațional și rolul pe care îl are fiecare în demersul educațional:
1. Stimularea si dezvoltarea pe multiple planuri a personalității copiilor:
• sunt puși în situația autentică de cercetare, în care trebuie să găsească soluții;
• îți stabilesc singuri limitele învățării și ale cunoașterii;
• parcurg conținuturi în ritm propriu;
2. Îmbogățirea experienței profesionale a educatoarelor:
• aprofundarea de cunoștințe;
• învățarea și aplicarea de noi metode;
3. Părinții:
• învață să stimuleze și să sprijine interesul copiilor pentru cunoaștere;
• sunt mai aproape de grădiniță în demersul educațional;
• învață să se implice, comunică, participă la găsirea de soluții, de materiale;
4. Unitatea de învățământ:
• reinserția școlii în comunitate;
• stabilirea de parteneriate,
5. Procesul de învatamânt:
• câstigă în rigoare științifică;
• devine mai flexibil;
• crește calitatea procesului educațional din grădiniță, prin conceperea unitară a curriculumului, organizarea optimă a spațiului educațional, optimizarea procesului de predare- învatare –evaluare.
Bibliografie
Curriculum pentru educaţia timpurie, 2019
Suport pentru explicitarea și înțelegerea unor concepte și instrumente cu care operează curriculumul pentru educație timpurie, 2019