În contextul noilor paradigme educaționale, accentul se deplasează din ce în ce mai mult de la transmiterea de cunoștințe la formarea competențelor transversale și a valorilor fundamentale pentru viață, în societate. Printre acestea, educația pentru valori capătă un rol central, mai ales în raport cu formarea cetățeniei digitale, componentă esențială a dezvoltării identității personale și sociale în epoca tehnologiei.
Conceptul de cetățenie digitală a evoluat din nevoia de a adapta valorile civice tradiționale la realitățile lumii digitale. Potrivit lui Mike Ribble (2011), cetățenia digitală implică utilizarea responsabilă, etică și sigură a tehnologiilor digitale, fiind structurată în jurul a nouă dimensiuni-cheie: acces, comunicare, etichetă, drepturi și responsabilități, siguranță, educație, comerț, lege și bunăstare digitală. Aceste elemente depășesc simpla alfabetizare tehnologică și includ formarea unei conștiințe morale aplicate în medii virtuale.
De asemenea, abordările recente în educația incluzivă și interculturală, precum cele promovate prin proiectul european Teaching Across Intersections (2022–2025), evidențiază faptul că dimensiunile identitare (etnie, gen, dizabilitate, statut economic etc.) se intersectează și modelează experiențele de participare și excluziune – inclusiv în spațiul digital. Astfel, formarea unei cetățenii digitale autentice presupune dezvoltarea unei gândiri critice, empatiei sociale și recunoașterea biasurilor ce pot apărea în interacțiunile online.
Organizații precum CRPE (Centrul Român de Politici Europene), prin programe educaționale precum EUTEAM, susțin această direcție formativă, propunând activități centrate pe valori civice, dialog intercultural și responsabilitate socială, adaptate mediului digital. Aceste inițiative subliniază importanța valorilor ca fundamente ale comportamentului civic și digital, iar rolul școlii este de a crea contexte educaționale relevante în care acestea să fie internalizate.
1. Valori și competențe esențiale pentru cetățenia digitală
Într-o societate digitalizată, comportamentele din mediul online reflectă în mod direct sistemul de valori al individului. Cetățenia digitală nu presupune doar cunoașterea drepturilor și obligațiilor în spațiul virtual, ci și capacitatea de a interacționa etic, responsabil și empatic cu ceilalți. Prin urmare, valorile morale precum respectul, toleranța, echitatea, empatia și responsabilitatea trebuie dezvoltate simultan în contexte reale și virtuale, fără o separare artificială între „viața offline” și „viața online”.
În acest sens, școala are responsabilitatea de a oferi contexte educaționale autentice, în care elevii să poată exersa și interioriza aceste valori în mod activ. Dincolo de conținuturile curriculare formale, activitățile extracurriculare și nonformale reprezintă un cadru esențial pentru formarea caracterului moral, întrucât permit explorarea directă a realităților sociale și cultivarea unei gândiri etice aplicate. În dezvoltarea acestor valori sunt eficiente desfășurarea de proiecte colaborative, ateliere tematice și experiențe educaționale, care pun accent pe reflecție, dialog și interacțiune cu diversitatea.
Astfel, două activități educaționale extracurriculare, desfășurate cu elevii clasei a X-a dintr-un liceu tehnologic, ilustrează modul în care educația pentru valori poate genera impact asupra comportamentului civic și digital.
2. Activități extracurriculare orientate spre formarea valorilor
Activitățile extracurriculare implementate la clasă funcționează ca instrumente pedagogice de construire a conștiinței civice și morale, având rolul de a modela atitudinile elevilor față de echitate și responsabilitate – valori fundamentale ale cetățeniei digitale.
Atelierul 1, intitulat Incluziune și intersecționalitate, s-a desfășurat în cadrul sesiunii de follow-up a proiectului Erasmus+ Teaching Across Intersections (cod proiect 2021-1-CZ01-KA220-SCH-000027740) organizat de Asociația Young Initiative în perioada aprilie – iunie 2025. Aceste valori, atitudini, au fost implementate printr-o activitate implementată în cadrul orei de dirigenție, inspirată de exercițiile propuse în manualul de intersecționalitate al profesorului, realizat în cadrul proiectului Erasmus+ „Teaching Across Intersections” (2022–2025). Activitatea derulată la clasă a avut ca scop formarea unei înțelegeri nuanțate asupra intersecționalității, concept care evidențiază modul în care multiple dimensiuni ale identității (etnie, statut socio-economic, dizabilitate etc.) se intersectează și influențează experiențele de incluziune sau excluziune.
Obiectivele activității au vizat înțelegerea noțiunii de intersecționalitate; conștientizarea importanței incluziunii în educație; promovarea echității și a respectului pentru diversitate. Competențele dezvoltate au avut în vedere relaționarea empatică în contexte sociale și școlare; recunoașterea biasurilor cognitive și sociale; exprimarea unei atitudini etice față de alteritate.
Exercițiile propuse au condus la reflecții asupra discriminării în funcție de statutul școlar (liceu tehnologic vs. liceu teoretic), evidențiind necesitatea depășirii prejudecăților și conștientizarea faptului că educația nu se reduce la imaginea socială a instituției, ci la valoarea umană a elevului. Activitatea a contribuit la dezvoltarea conștiinței de sine, a respectului față de ceilalți și a abilităților de dialog nonviolent.
Cel de-al doilea atelier implementat a abordat teme precum diversitatea etnică și culturală, discriminarea și promovarea interculturalității,. Activitatea a avut loc online, în cadrul programului „EUTEAM – Program dedicat tinerilor și schimburilor virtuale”, derulat de CRPE (Centrul Român de Politici Europene), finanțat de Uniunea Europeană. Obiectivele activității au urmărit definirea și înțelegerea noțiunilor de diversitate, discriminare, interculturalitate; identificarea formelor de excludere socială; stimularea empatiei și a reflecției asupra propriilor atitudini.
Elevii au participat activ la jocuri de rol, dezbateri, exerciții de analiză critică și lucru în echipă pentru generarea de mesaje și soluții incluzive. Activitatea a generat un spațiu de exprimare sigur și a facilitat recunoașterea propriilor biasuri și stereotipuri.
Impact educațional observat asupra elevilor
Cele două activități au generat nu doar participare activă și interes crescut, ci și schimbări vizibile în comportamentele și atitudinile elevilor. Aceștia au manifestat o deschidere sporită față de diversitate, au început să-și exprime opiniile cu mai multă empatie și au devenit mai conștienți de stereotipurile și formele subtile de excludere din mediile frecventate, inclusiv cel online.
Reflecțiile colective din cadrul activităților – concretizate prin jurnale de grup, discuții facilitate și autoevaluări ghidate – au evidențiat un progres clar în înțelegerea conceptelor de bias, intersecționalitate și etică digitală. Elevii au reușit să transfere valorile discutate în contexte personale: unii au relatat schimbări în modul în care reacționează la situații de excludere online, alții au intervenit pentru a modera discursuri discriminatorii sau pentru a semnala conținut inadecvat în grupurile digitale.
Aceste reacții indică nu doar o receptare cognitivă a temelor abordate, ci o internalizare autentică a valorilor și o disponibilitate de a acționa etic în contexte reale. Astfel, atelierele nu au avut doar un rol formativ punctual, ci au funcționat ca declanșatori pentru un proces de asumare activă a responsabilității civice și digitale, contribuind la consolidarea unei culturi a incluziunii și a conștiinței digitale în rândul adolescenților.
3. Legătura cu cetățenia digitală – valori transferabile în spațiul online
Cele două ateliere descrise, deși desfășurate în principal în contexte față în față sau sincron online, au avut un impact direct asupra formării cetățeniei digitale. Valorile dezvoltate în aceste cadre nu sunt contextuale, ci transversale. Ele se aplică atât în interacțiunile directe, cât și în cele mediate de tehnologie.
Astfel, elevii care înțeleg concepte precum discriminare, intersecționalitate sau echitate sunt mai bine pregătiți să identifice și să respingă formele subtile de excludere online, cum ar fi trolling-ul, hărțuirea, comentariile ofensatoare sau distribuirea de conținut discriminatoriu.
Activitățile bazate pe analiză critică și empatie cultivă gândirea reflexivă necesară navigării conștiente în medii digitale, unde informațiile sunt rapid partajate și adesea deformate de biasuri algoritmice sau sociale. Dezbaterile și exercițiile de reflecție pot fi extinse prin întrebări precum:
„Care sunt formele de discriminare ascunse pe care le întâlniți în mediul digital?”
„Cum putem contribui la a dezvolta un mediu online mai sigur și incluziv pentru toți?”
De asemenea, desfășurarea activităților în medii online (Zoom, platforme de colaborare digitală) reprezintă în sine o formă de educație pentru comportament responsabil în spațiul virtual, într-un cadru structurat și supravegheat pedagogic.
4. Concluzii
Studiul de caz demonstrează că educația pentru valori, atunci când este integrată în activități extracurriculare bine gândite, are un impact puternic asupra dezvoltării cetățeniei active și digitale. Atelierele descrise nu doar că dezvoltă competențe sociale și morale, ci oferă elevilor repere clare pentru navigarea etică în spațiul digital, cultivând o cultură a respectului, a dialogului și a incluziunii.
Formarea valorilor morale nu mai poate fi tratată separat de formarea competențelor digitale. Într-o lume în care prezența online este continuă, educația pentru valori devine fundamentul cetățeniei digitale autentice, iar școala are datoria de a crea contexte reale și virtuale în care aceste valori să fie exersate, asumate și interiorizate.
Astfel de demersuri pot fi adaptate și extinse în alte contexte educaționale, contribuind la formarea unei culturi școlare incluzive și digital-responsabile.
Bibliografie
1.Ribble, M. (2011), Digital Citizenship in Schools: Nine Elements All Students Should Know (2nd ed.). International Society for Technology in Education (ISTE).
2.Erasmus+ (2022), Teaching Across Intersections – Manualul de intersecționalitate al profesorului. Proiect Erasmus+ 2021-1-CZ01-KA220-SCH-000027740.
3.Asociația Young Initiative, (2022), Biblioteca de Resurse despre Intersecționalitate; disponibil la: www.younginitiative.org/resurse-intersectionalitate
4.Centrul Român de Politici Europene, (2025). Programul EUTEAM – Program dedicat tinerilor și schimburilor virtuale, finanțat de Uniunea Europeană.