Actualele tendințe din pedagogie referitoare la clarificarea conceptului de educație timpurie, a treptelor/ nivelurilor aferente și a locului acesteia în sistemul de învățământ vizează necesitatea optimizării și eficientizării calității educației preșcolare. Avem în vedere diversificarea strategiilor de predare-învățare-evaluare printr-o accentuare a ponderii metodelor participativ-active, a proiectelor tematice prin activități integrate, a jocului ca formă fundamentală de activitate în copilăria timpurie, iar evaluarea să urmărească progresul copilului în raport cu el însuși.
Noutatea constă în abordarea educațională globală – toate aspectele dezvoltării copilului sunt decisive în egală măsură pentru parcursul său individual ulterior, deci toate activitățile din timpul unei zile trebuie tratate cu aceeași atenție și planificate drept activități de învățare.
Curriculumul pentru învățământul preșcolar promovează conceptul de dezvoltare globală a copilului, considerat a fi central în perioada copilăriei timpurii iar metoda proiectelor tematice pune în prim-plan activitățile educative cu caracter integrat și abordarea complexă a conținuturilor. Procesul educațional devine astfel creativ, complex, interdisciplinar, stimulându-i pe copii în vederea asimilării cunoștințelor. În activitățile integrate, accentul cade pe pe activitățile de grup și nu pe cele cu întreaga grupă. O idee transcede granițele diferitelor discipline și organizează cunoașterea în funcție de tema de interes.În cadrul activităților integrate, abordarea realității se realizează printr-un demers global, granițele dintre categoriile și tipurile de activități dispar, acestea contopindu-se într-un scenariu unitar, în cadrul căruia tema se lasă investigată cu mijloacele diferitelor științe.
Prin elaborarea unui „scenariu al zilei”, educatoarea își propune în linii mari transmiterea unor elemente conținut, dar ține seama și de utilizarea lor împreună cu alte concepte și elemente de cunoaștere. De exemplu, pentru Domeniul Științe, se urmărește atât abordarea domeniului matematic prin intermediul experiențelor practice cât și înțelegerea naturii, ca fiind modificabilă de ființele umane cu care se află în interacțiune.
Astfel, se consideră necesar ca preșcolarul să fie pus în contact cu domeniul matematic prin jocuri dirijate cu materiale, cum ar fi nisipul sau apa, prin simularea de cumpărături în magazine. În acest fel vor putea fi dezvoltate reprezentările acestora cu privire la unele concepte, cum ar fi: volum, masă, număr și, de asemenea, ei vor putea fi implicați în activități de selectare, clasificare sau descriere cantitativă. Este de dorit ca domeniul să nu îngrădească copilul doar la contextul disciplinelor matematice, ci să-i ofere posibilitatea de a explora și contexte ale unor alte componente curriculare, oriunde apar elemente de interes.
Mediul educațional are o importanță deosedită în acest sens. Materialele care trezesc interesul, creativitatea, curiozitatea copilului vor fi așezate la îndemâna acestuia pentru a fi cu ușurință observate, manipulate.
De exemplu, deseori munca în gospodărie presupune operațiuni precum cântărirea, măsurarea, aprecierea cantității (multe/ puține) sau recunoașterea și descrierea unor legume sau fructe. Plecăm astfel de la premisa că orice activitate desfășurată cu copilul poate deveni o experiență de cunoaștere a realității într-o manieră globală, integrată.
Preocupările pentru promovarea unei viziuni interdisciplinare în investigarea realității nu sunt noi. Ele au fost impuse permanent de necesitatea firească a cuprinderii integrale a fenomenelor, prin corelarea informațiilor dobândite din domenii diferite și prin metode de cercetare specifice.
Acordând atenție în egală măsură domeniilor de dezvoltare ale copilului preșcolar, vom contribui în mai mare măsură la facilitarea procesului de înțelegere a cunoștințelor și informațiilor pe care trebuie să le asimileze copiii. O educatoare receptivă la nevoile de învățare, la interesele imediate va sesiza avantajul abordării unui fenomen din diferite perspective, reliefând multiplele sale relații cu alte fenomene din realitate.