Generația actuală de copii este prima care folosește tehnologia ca instrument de hărțuire, punându-i pe părinți în postura inedită de a învăța din mers cum să gestioneze acest fenomen. De cele mai multe ori, aceștia nu realizează cât de vast este publicul din mediul online și nici ce pericole pot apărea atunci când își expun informațiile private pe internet.
Definirea termenului de cyberbullying
Cuvântul „bullying” – de origine engleză – cuprinde termenii „hărțuire”, „agresiune fizică, psihologică și verbală” și „intimidare”, toate acestea fiind exprimate sub umbrela sa în limba română. Cyberbullying-ul în România este o problemă majoră în rândul tinerilor, aproape 40% dintre copii raportând că au fost jigniți sau hărțuiți online, conform studiilor facute de cei de la Salvați Copiii.
Numărul limitat de studii care abordează suprapunerea dintre victimizarea prin hărțuire școlară și cea cibernetică prezintă variații mari în rezultate, indicând faptul că de la aproximativ o treime până la mai mult de trei sferturi dintre tinerii hărțuiți online sunt, de asemenea, hărțuiți la școală.
Tipuri și metode de Cyberbullying
Caracteristicile distincte ale cyberbullying-ului au ridicat semne de întrebare cu privire la profilul sociodemografic al victimelor hărțuirii cibernetice în raport cu cele ale hărțuirii școlare. Deși numeroase studii asupra bullying-ului școlar au constatat că băieții sunt mai predispuși să fie victime, amploarea diferențelor de gen în cyberbullying rămâne neclară.
Hărțuirea cibernetică este un fenomen complex, iar platforma Kaspersky pentru siguranța copiilor identifică 11 forme principale de manifestare:
- Bârfa (Gossip): Postarea de afirmații speculative care distrug reputația victimei;
- Excluderea (Exclusion): Eliminarea deliberată a unei persoane din grupuri;
- Urmărirea online (Cyberstalking): Comportament intimidant care vizează mutarea conflictului în realitate prin solicitarea unor întâlniri față în față;
- Comentariile denigratoare: Reacții negative postate sistematic;
- Insistența abuzivă (Dissing): Bombardarea cu mesaje sau e-mailuri, în ciuda refuzului clar de comunicare din partea victimei;
- Profilurile false: Crearea de identități fictive pentru a păcăli victima sau pentru a-i fura identitatea și a comunica în numele ei, sub protecția anonimatului;
- Înșelăciunea (Trickery): Câștigarea falsă a încrederii pentru a obține secrete sau poze compromițătoare, care sunt apoi publicate online;
- Sabotarea (Fraping): Modificarea setărilor sau postarea de conținut;
- Înregistrarea atacurilor (Happy slapping): Filmarea unei agresiuni fizice și distribuirea clipului online pentru a maximiza umilința victimei.
Pe lângă aceste metode, cyberbullying-ul se poate manifesta și sub forma unor discriminări grave, vizând rasa, religia, orientarea sexuală, identitatea de gen sau dizabilitățile.
Efectele cyberbullyingului la elevi
Principalele riscuri resimțite de copii pe internet în timpul pandemiei includ: Utilizarea excesivă a tehnologiei (54,7%); Informații false (39,5%); Cyberbullying (25,8%); Publicarea și partajarea datelor cu caracter personal (22,6%). Efectele cyberbullying-ului asupra victimei sunt profunde și devastatoare, afectând sănătatea mintală, emoțională și fizică. Impactul este amplificat de faptul că hărțuirea poate continua 24/7, lăsând victima fără un refugiu sigur.
Efectele cyberbullying-ului includ:
1. Impact emoțional și psihologic: apar sentimente intense de neajutorare, umilință, furie și autoinvinovățire. Victimele își pierd încrederea în propriile abilități și pot dezvolta sentimente de inferioritate;
2. Tulburări de sănătate mintală: Cyberbullying-ul, poate duce la depresie, anxietate severă, atacuri de panică și, în situații extreme, la ideație suicidară, mai ales la copii și adolescenți care au o identitate de sine mai puțin stabilă;
3. Izolare și probleme sociale: Victimele tind să se izoleze de prieteni și familie, evitând activitățile sociale din cauza rușinii sau a fricii că hărțuirea se va amplifica;
4. Probleme fizice: Stresul cronic provocat de hărțuirea online se poate manifesta fizic prin dureri de cap, dureri de stomac, oboseală cronică și tulburări de somn;
5. Scăderea performanței școlare/ profesionale: Frica și anxietatea constantă duc la dificultăți de concentrare, scăderea notelor, absenteism și, în final, abandon școlar.
Rolul profesorului: Pilon de siguranță digitală
Deși cyberbullying-ul se manifestă frecvent în afara mediului școlar, impactul său negativ se resimte puternic în interiorul instituțiilor de învățământ. Din acest motiv, profesorii devin piloni esențiali în prevenția fenomenului și în sprijinirea elevilor afectați.
În școala modernă, cadrul didactic trebuie să adopte o strategie bazată pe patru piloni:
- Monitorizarea semnalelor tăcute: scăderea notelor, izolarea în pauze sau anxietatea la primirea unei notificări;
- Validarea emoțională: ascultarea elevului fără a minimaliza problema;
- Documentarea corectă: încurajarea elevilor să păstreze dovezi (screenshots);
- Educația pentru „netichetă”: discuții constante despre amprenta digitală și empatie în spațiul virtual.