Studiu privind impactul aplicării metodei IBSE în activitățile de științe ale naturii

Orice inovaţie educaţională aduce cu sine noutăţi care provoacă schimbări ce pot să fie drastice sau progresive. Schimbările progresive sunt cele mai eficiente şi constau în introducerea unor metode şi tehnici care aduc îmbunătăţiri procesului de educaţie. Una dintre aceste metode este metoda de predare prin investigare ştiinţifică– Inquiry-Based Science Education (IBSE).

Metoda IBSE  a fost implementată cu succes prin proiectele Scienceduc şi Pollen ( 2006-2009) finanţate prin Programul Cadru 6 al Uniunii Europene în şcolile din câteva oraşe europene. Acest lucru a dus la dezvoltarea ulterioară a educaţiei bazate pe metoda investigării ştiinţifice.

Proiectele IBSE aplicate în învăţământul  primar şi secundar urmăresc obiective care merg dincolo de achiziţia de informaţii stiinţifice. Scopul acestei metode include înţelegerea procesului ştiinţific şi prin această înţelegere, dezvoltarea gândii critice în rezolvarea problemelor apărute în diverse situaţii de viaţă, stimulând totodată moduri de comportament (colaborare cu alţii, aprecierea ştiinţelor,etc). Prin intermediul acestei metode copiii îşi formează competenţe de descoperire autonomă a procedeelor de cercetare într-un context didactic organizat. Ei învaţă să conceapă şi să desfăşoare activităţi de cercetare ştiinţifică, să formuleze şi să revizuiască explicaţii cu ajutorul logicii şi probelor, precum şi să recunoască şi să analizeze explicaţii şi modele alternative. Această metodă îi ajută pe elevi să aprecieze chestiunile ştiinţifice de bază, prin intermediul contactului cu subiecte similare, şi să înveţe să comunice şi să-şi susţină ideile cu argumente ştiinţifice.

Studiind tot mai mult această metodă, precum şi impactul pe care acesta îl are asupra procesului de educaţie, am încercat adaptarea şi aplicarea metodei IBSE pentru învăţământul preşcolar și învățământul primar, clasa pregătitoare  în cadrul unei activităţi de cunoaştere a mediului. Activitatea se desfăşuoară  urmând întocmai implementarea liniară de care beneficiază această metodă, implementare care se realizează în cinci paşi.

1. Activităţi care dau naştere la întrebări (manifestarea curiozităţii şi definirea întrebărilor pe baza cunoştinţelor actuale). În prima etapă a cercetării, am făcut cunoştinţă cu noii noştri prieteni: Picurel, Vaporel şi Solidel. Am prezentat câteva imagini cu râuri, lacuri, ploaie, ninsoare, zăpadă, gheaţă, nori, vapori etc., iar apoi am încercat să definim întrebări pe baza cunoştintelor actuale: ex. “Din ce este formată zăpada?”, “De unde vine ploaia?”, “Din ce sunt alcătuiţi norii?”etc.

2. Cercetare activă (propunerea unor explicaţii sau ipoteze preliminare şi planificarea şi realizarea unei cercetări simple),  În această etapă copiii au selectat imagini cu apă în diferite stări de agregare: solidă, lichidă şi gazoasă. Apoi am încercat sa ne concepem planul de cercetare prin intermediul unor întrebari: “Poate apa să treacă dintr-o stare de agregare în alta?”, “De ce anume este nevoie?”,”Putem realiza noi aceste lucruri?”, etc.

3. Creaţie (strângerea de probe pe baza observaţiilor). Etapa a treia a fost momentul culminant al cercetării, momentul în care copiii au efectuat singuri experimentul, fiind supravegheați şi uneori dirijați. Pentru trecerea din stare solidă în lichidă am folosit zăpadă şi gheaţă pe care am pus-o într-un suport de lumânări, am aprins lumânarea şi am observat cum zăpada din recipientul de deasupra s-a transformat în apă. Pentru trecerea din stare lichidă în stare gazoasă am folosit acelaşi instrumentar, doar că timpul de aşteptare a fost puţin mai lung, fapt constat chiar şi de către cei mici. O parte distractivă a cercetării a fost cea în care am realizat trecerea din stare gazoasă în stare lichidă. Copiii au stat cu năsucul lipit de fereastră şi au încercat să încălzească geamul suflând pe el cu abur cald, observând astfel că în momentul în care aburul cald a întâlnit  geamul aproape îngheţat, vaporii de apă s-au transformat în picături de apă. Ultima parte a experimentului a reprezentat-o trecerea apei din stare lichidă în stare solidă. Copiii au pus o cantitate mică de apă în câteva recipiente şi le-au scos afară, pe pervazul ferestrei. Şi de acestă dată, preşcolarii au constatat  faptul că a durat un timp destul de lung până apa a ajuns în stare solidă.

După ce experimentul a fost finalizat, am înregistrat împreună datele, folosindu-ne de jetoane reprezentative (imagini cu apă în diferite stări de agregare, cu flacără care reprezintă căldura, cu vânt care reprezintă frigul etc).

4. Discuţie (explicaţii bazate pe probe). Am discutat despre ceea ce am observat în acest experiment, am evidenţiat faptul ca pentru primele două experimente am folosit sursă de caldură, iar pentru celelalte două sursă de frig.

5. Reflecţie (prezentarea explicaţiilor) În ultima etapă am prezentat concluziile proiectului, întocmind  jurnalul experimentului , transpunând rezultatul final sub forma unei machete, cu ajutorul imaginilor cu  Picurel, Vaporel şi Solidel.

Deşi metoda IBSE a fost implementată în învăţământul secundar și primar (clasele mai mari), am reuşit să o adaptez şi să o aplic cu succes şi atât la preşcolari, cât și la școlarii din clasa pregătitoare, acest tip de activitate fiind privită cu mare entuziasm de către cei mici. Metoda IBSE aplicată posibilităţilor preşcolarilor/ școlarilor mici creează contextul de a-şi însuşi noi cunoştinţe prin descoperire şi cercetare, solicitând efortul personal de gândire, imaginaţie, memorie şi voinţă, dar şi valorificând maximal potenţialul de cunoaştere, acţiune şi trăire al copilului.

Bibliografie:
• Muşata Bocoş, Vasile Chiş, luliu Ferenczi, Miron lonescu, Voicu Lăscuş,Vasile Preda, loan Radu; coord. Miron lonescu, loan Radu. –Ed.a 2-a , rev.-Cluj-Napoca, Dacia, “Didactica modernă”.
• Campbell J.,Hamburger E.,Harlen W.,Hultman G.,Klahr D.,Matricon J.,Ramadas.
• J., Rowell P., Shavelson R., (2006)“Report of the Working Group on International Collaboration in the Evaluation of Inquiry-Based Science Education (IBSE) programs”.
• Tsourlidaki E., Dr. Sofoklis S., Lee Deavid H., Beneticte E. & European Physical Society, (2011) “Odysseus Supportive Material for Educators”, European Commission, under the 7th Framework Programm.

 

prof. Paula Stîna

Profil iTeach: iteach.ro/profesor/paula.stina

Articole asemănătoare