Procesul de învățământ se axează pe coroborarea a trei acțiuni fundamentale: predare, învățare, evaluare, derulate prin intermediul comunicării dintre profesor și elev. Evaluarea, prin care profesorul și elevul interrelaționeză în mod obiectiv, a fost definită ca „acțiune psihopedagogică complexă, bazată pe operații de măsurare și apreciere a rezultatelor activității instructiv-educative (cunoștințe, priceperi, deprinderi, capacități intelectuale, atitudini, aptitudini, conduite ale elevilor), prin raportarea acestora la criterii prestabilite”.
Alături de metodele tradiționale de evaluare, a căror utilitate este demnă de remarcat, metodele complementare sau alternative de evaluare oferă diversitate și atractivitate actului evaluării, prin reconsiderarea modului în care elevul este examinat. Din această perspectivă, proiectul ca metodă de evaluare, oferă elevului posibilitatea de a căuta, analiza, sistematiza date esențiale, dar și de a fi creativ.
În calitate de profesor de limba și literatura română și coautor de manual școlar (pentru clasa a V-a), am creat elaborat cerințe pentru proiect și le-am utilizat la clasă, realizând că elevii au fost foarte încântați să răspundă cât mai diversificat la acestea. De exemplu, pentru secțiunea dedicată evaluării la unul dintre capitolele manualului, având ca temă copilăria, am ales ca metodă alternativă de examinare proiectul intitulat ,,Prietenul meu imaginar”. Acesta este conceput ca un proiect individual și respectă întocmai etapele derulării unei astfel de activități: discutarea temei, stabilirea competențelor vizate, cercetarea, procesarea, realizarea, prezentarea, autoevaluarea/ evaluarea.
Competențele generale vizate de proiect sunt: receptarea/ redactarea textului scris, utilizarea corectă, adecvată și eficientă a limbii în procesul comunicării, exprimarea identității lingvistice și culturale proprii în context național/ internațional.
Un preambul al proiectului enunță un citat despre literatură și imaginar, completat de reproducerea unor fragmente din cartea intitulată ,,13 autori români și prietenii lor imaginari din copilărie”, scrisă de Carla Francesca Schoppel. Astfel, autori precum Ana Dragu, Iulian Tănase sau Ioana Bot îi familiarizează pe cititori cu diferiți prieteni imaginari (un balon, Melcul Prinț, Melca Sirenă, Melc Capone, păpușa). În acest mod, elevii au pătruns în lumea creativității și au fost încântați să descopere noi universuri prin intermadiul cititului.
A urmat prezentarea sarcinilor de lucru: Realizează, pe coli, descrierea prietenului tău imaginar, conform următoarelor sugestii: precizează ce este el (om/ animal/ ființă fantastică/ obiect etc.), oferă acestuia un nume, prezintă trăsăturile lui (fizice, morale), precizează dacă arată mereu la fel sau se transformă și dacă se comportă într-un mod special cu tine, enumeră trei situații în care ați fost împreună și prezintă detaliat una dintre ele. Scrie orice ți se pare interesant în legătură cu acesta. După finalizarea părții scrise, elevului i se cere un desen cu portretul prietenului imaginar, descris anterior prin intermediul cuvintelor; se realizează astfel o îmbinare între arta literară și cea plastică, în vederea formării unei viziuni de ansamblu asupra descrierii.
În funcție de disponibilitățile elevilor săi, profesorul fixează durata realizării proiectului, precum și data la care fiecare elev va prezenta munca proprie. În evaluarea proiectului, profesorul ține cont de două categorii esențiale de criterii: cele care se referă la calitatea sa ca ansamblu și criterii care particularizează activitatea elevului. Încă din momentul lansării temei, elevul cunoaște ceea ce se urmărește în cadrul evaluării (utilizarea adecvată a descrierii realizate prin frecvența grupului nominal, originalitatea prezentării creației, respectarea normelor de redactare).
La finalul prezentării proiectului, profesorul poate propune elevilor un exercițiu de autoevaluare prin care, pe ultima pagină a creațiilor acestora, să deseneze o față veselă, respectiv tristă, în funcție de starea de spirit dominantă pe parcursul derulării proiectului.
Elevii se dovedesc a fi foarte captivați de astfel de activități în care le este pusă la încercare imaginația, găsind, de fiecare dată, soluții originale de rezolvare a cerințelor. De asemenea, un astfel de proiect combină natura lor ludică și utilizarea unor noțiuni importante din programa școlară, ajutându-i să învețe și să folosească în mod practic ceea ce au învățat.
Cerința acestui proiect reprezintă doar un punct de plecare pentru stimularea creativității elevului care poate dezvolta ulterior ideile sale prin noi și noi semnificații, integrând noțiunile însușite în cadrul orelor de limbă și literatură română. De asemenea, metoda oferă și profesorului posibilitatea de a fi creativ și de a organiza activitatea în funcție de capacitățile membrilor grupului de elevi.
Proiectul reprezintă, prin urmare, o metodă eficientă de evaluare, printr-o manieră captivantă.