Studiu de caz: Intervenția psihopedagogică în dislexia primară – strategii de integrare și remediere la nivelul ciclului primar

Dislexia reprezintă una dintre cele mai frecvente tulburări specifice de învățare întâlnite în sistemul educațional primar, afectând aproximativ 5-10% din populația școlară. Caracterizată prin dificultăți persistente în achiziția și automatizarea deprinderilor de citire-scriere, dislexia necesită o abordare multidisciplinară și individualizată pentru a asigura integrarea optimă a copilului în mediul școlar și social.

Prezentul studiu de caz examinează situația unei eleve de 9 ani, diagnosticată cu dislexie prin disfuncție neurologică, într-un context familial monoparental cu condiții socio-economice stabile. Prin aplicarea unei metodologii de evaluare complexe – medicală, psihologică, lingvistică și pedagogică – și implementarea unui plan de intervenție structurat, cercetarea își propune să demonstreze eficacitatea strategiilor psihopedagogice diferențiate în remedierea dificultăților de citire-scriere și facilitarea integrării școlare.

Abordarea holistică adoptată evidențiază importanța colaborării dintre factorii implicați – familie, școală și specialiști – în procesul de sprijinire a copiilor cu nevoi educaționale speciale, oferind un model de bune practici pentru profesioniștii din domeniul educației.

I. Definirea problemei

  1. Modul de manifestare a subiectului în activitatea cotidiană

Eleva se adaptează greu în colectivul de elevi, nu discută cu cei din jurul său, este dezinteresată de informațiile noi, comunică dificil și cu adulții.

  1. Date despre mediul familial

Copilul s-a născut la 3.01.2014, a doua fiică dintr-o familie cu trei copii, la o diferență de patru, respectiv trei ani. La nașterea ei părinții aveau 30 de ani – mama și tata – 33 de ani. Face parte dintr-o familie organizată monoparentală din punct de vedere social.

Situația socială a familiei este relativ bună. Tata nu se răspunde, iar mama lucrează ca vânzător. Mama beneficiază de un buget cât de cât stabil și sigur. Locuiesc într-un apartament, proprietate personală, de 2 camere, fetița având biroul personal de lucru și jucării. I se oferă posibilitatea petrecerii vacanțelor de vară la țară.

  1. Date despre starea sănătății

În dezvoltarea fizică am constatat o fortificare generală a organismului. Coloana vertebrală s-a întărit mult, cantitatea de calciu a crescut în compoziția chimică a oaselor, dar osificarea este necompletă. Scheletul este flexibil, maleabil observându-se în mișcările corpului.

Musculatura se află în stadiul de creștere intensă, observând-o la diferite greutăți pe care le duce fără să manifeste efort deosebit. Voi acționa astfel pentru întărirea continuă a sănătății și dezvoltarea fizică armonioasă.

Cerințele școlare o obligă la un antrenament specific mușchilor scurți, prin mișcări de coordonare, realizate la scris, la desen, la arte vizuale și abilități practice.

Acțiunea motrică voluntară stimulează dezvoltarea sistemului nervos central, antrenând, de asemenea, procesele psihice de cunoaștere: percepțiile, reprezentările, memoria, imaginația, gândirea.

Este un copil sănătos și robust, având 34 kg și o înălțime de 1,30 m. Nu a creat probleme deosebite de sănătate. La 6 ani a prezentat o răceală la nivelul rinichilor, care a fost tratată imediat. A avut rujeolă luată din colectivul de preșcolari de la grădiniță. Micile răceli survenite pe parcursul anilor nu au necesitat intervenția medicului.

  1. Date despre dezvoltarea personalității

Intelectual

  • înțelege sporadic ideile abstracte și relațiile cauzale; procesele psihice sunt în derulare rapidă; satisfăcătoare planificare cognitivă, orientare și percepție spațială; buna capacitate de generalizare; nu face raționamente și judecăți profunde; memorează lent și superficial; îi plac jocurile logice; nu e autocritică și autoevaluativă; rar găsește relații între obiecte sau fapte; atenție și concentrare scăzută; spirit slab de observație; necomunicativă; slabă capacitate de imaginație și vizualizare; nu rezolvă situații problematice; neclaritate, subiectivitate în activități.

Afectiv-motivațional

  • dezinteresată la știri, idei, curiozități; nu îi plac activitățile intelectuale; se sperie în fața situațiilor-problemă; sensibilă, ambițioasă, curajoasă; simte nevoia de explicații.

Volitiv

  • se încăpățânează în fața obstacolelor, reușind prin diverse soluții să le depășească; nu cedează în fața oboselii; urmărește scopul activității îndepărtate; face observații și completări originale; nu abordează mai multe aspecte în același timp.

Temperament

  • sangvinic – puțin sociabilă, vorbeareață, săritoare, hazlie, vivace, aptitudini de conducere; individualistă.

Caracter

  • dominatoare, fermă cu abilități de conducere.

Aptitudini

  • își dorește să devină învățătoare; pasionată de animale mici.
  1. Comportament

Bună adaptare lângă cei mai mari; dominatoare, fermă cu abilități de conducere; pune multe întrebări adulților.

  1. Relațiile în grupul de elevi

Comunicativă; sigură, mândră; cu spirit de inițiativă; dozată din punct de vedere al efortului; înclinată spre un cerc de prieteni cu aceleași aptitudini; nevoia de a se adapta la grup; renunță la exercițiul dotării superioare.

  1. Date pedagogice

C.E.I. locuiește în apropierea școlii, ruta școlară nu ridică probleme deosebite.

Prezintă dificultăți la învățarea cititului în condiții de independență față de nivelul mental, având inteligență normală sau superioară mediei. Întotdeauna apare o discordanță între rezultatele la testele verbale și cele de performanță, independent cu școlarizarea anterioară, independent față de tulburările afective care pot accentua manifestările dislexice.

Incapacitatea de a lega simbolurile grafice, adesea insuficient recunoscute, cu fonemele, adesea insuficient identificate, apare în mod inegal: uneori deficitul apare preponderent în discriminarea și recunoașterea fonetică și în acest caz se află dificultățile de a analiza o serie temporal-spațială și de a opera transferul simbolic dintr-o serie spațială într-una temporală și invers.

Tipul este dislexic prin disfuncție neurologică, tulburări în dezvoltarea și funcționarea limbajului ca urmare a anomaliilor din scoarța cerebrală (după Bannatayne).

Am depistat-o prin erorile din diferențierea auditivă a sunetelor (confuzia literelor corespunzătoare), confuzia între consoane surde și sonore (p-b, t-d, c-g, f-v, s-z, ș-j), confuzii între vocale (o-a, a-ă).

Dispune de un stil de învățare propriu, prin care se pregătește sporadic la fiecare obiect de învățământ. Nu este organizată în efectuarea temelor și însuşirea informațiilor în mod logic.

Nu se bucură de succes școlar la toate disciplinele de învățământ, având ca obiecte preferate: științe ale naturii, abilități practice, educație plastică. Rezultatele școlare sunt pe măsura efortului depus, rare fiind calificativele de „Foarte bine”.

Activități extrașcolare: modă, desen, colecție de șervețele și vederi.

II. Nevoi specifice ale subiectului în cauză

În familie

  • sensibilizarea la nevoile și sentimentele E. și împărtășirea lor în cadrul familiei
  • capacitatea mamei de a înțelege mesajul transmis de copil

În cadrul școlii

  • crearea documentării necesare și a cabinetelor speciale în scopul dezvoltării copilului cu dificultăți de învățare

În cadrul grupului de prieteni

  • să fie acceptată în cadrul grupului de prieteni pe care și-l dorește
  • să aibă sprijin moral
  • să fie tratată ca pe un egal
  • să fie toleranți cei din grup

III. Obiective

  • să citească literele de la stânga la dreapta
  • să urmărească literele cu degetul fără a pronunța cuvântul, citirea silabei (de la stânga la dreapta)
  • să spațializeze literele (1 sau 2 cm)
  • să introducă culori diferite pentru litere
  • să descopere literele care se citesc cu pronunțare prelungită (dacă nu sunt oclusive) până se descoperă litera următoare de sub un carton
  • să transcrie cuvinte lizibile
  • să încadreze în pagină corect grafismele
  • să citească cuvintele logic într-un text, fără a le ghici sau substitui
  • să înțeleagă fiecare noțiune scrisă sau citită

IV. Plan de acțiune – Examinarea dislexiei (începutul semestrului)

Medical

  • electroencefalograma, encefalograma
  • acuitatea vizuală și auditivă
  • organizarea schemei corporale
  • activitatea făcută cu o mână
  • omogenitatea lateralității, dreptaci la mână, stângaci la picior și ochi

Psihologic

  • stabilirea unor niveluri de dezvoltare

Limbajul sub aspect fonetic

  • articular, semantic, sintactic și pragmatic (situația concretă și traducerea verbală a acestei situații)

Percepția și organizarea psihomotorie

  • auditivo-verbală, vizuală, spațială, temporală
  • motricitatea facială

Personalitatea

  • comportament, afectivitate

Pedagogic

  • nivelul deprinderilor de citit-scris

V. Evaluarea

Examinarea dislexiei din punct de vedere medical, psihologic, al limbajului percepției și organizării psihomotorii, al personalității și pedagogic m-a ajutat la stabilirea acțiunilor concrete pentru copilul cu deficiență mintală, în scopul realizării obiectivelor propuse. Astfel, a reușit să parcurgă programa curriculară pentru clasa a II-a la nivel mediu, reușind să se integreze în sfera colectivului de elevi.

Semnele grafice, percepția spațio-temporală au fost bine însuşite și corelate sistemului de noțiuni corespunzătoare acestei vârste, C.E.I. recunoscând literele, transcriind corect cuvinte, încadrând corect în pagină grafismele.

Măsurile proiectate permit o evaluare a activității învățătorului în scopul integrării copilului C.E.I., au dus la evitarea marginalizării de către ceilalți copii sau la rămânerea în urmă la învățătură.

Astfel, prin citirea corectă a literelor de la stânga la dreapta, dar și spațializarea acestora au dus la ușurință în comunicarea verbală și scrisă. Prin activități: joc de descoperire a literelor s-a urmărit gradul de implicare a C.E.I. în activități (socializarea).

Ca metode, am folosit metoda comunicării, a pedagogiei experiențiale, dar și activități de dezvoltare și structurare a vocabularului prin jocuri de construcție a noi enunțuri, de înlocuire a literelor ce dau sens schimbat conținutului cuvintelor, înțelegerea, tipuri de exercițiu pentru structurarea lexicului, analiza produselor activității prin portofoliul elevei C.E.I.

Studiul de caz prezentat demonstrează că prin implementarea unei abordări psihopedagogice sistematice și individualizate, copiii cu dislexie pot depăși semnificativ dificultățile inițiale și se pot integra cu succes în mediul școlar obișnuit. Rezultatele obținute de eleva C.E.I. – parcurgerea programei curriculare la nivel mediu și integrarea în colectivul de elevi – confirmă eficacitatea strategiilor de intervenție diferențiate și a metodologiei de evaluare multidisciplinară aplicate.

Succesul intervenției subliniază importanța detectării precoce a dificultăților de învățare, a evaluării comprehensive și a planificării obiectivelor realiste, adaptate particularităților individuale ale fiecărui copil. De asemenea, studiul evidențiază rolul crucial al colaborării interprofesionale și al implicării familiei în procesul de remediere, aspecte esențiale pentru obținerea rezultatelor durabile.

Prin generalizarea acestor practici psihopedagogice validate empiric, sistemul educațional poate oferi un răspuns mai eficient nevoilor copiilor cu dislexie, contribuind astfel la promovarea unei educații cu adevărat incluzive. Cercetările viitoare ar trebui să se concentreze pe dezvoltarea unor instrumente standardizate de evaluare și pe implementarea programelor de formare continuă pentru cadrele didactice, în vederea optimizării procesului de sprijinire a elevilor cu nevoi educaționale speciale.

 

prof. Mihaela-Carmen Plăcintă

Școala Gimnazială Miron Costin, Suceava (Suceava), România
Profil iTeach: iteach.ro/profesor/mihaela.placinta