Tema acestui proiect am ales-o pornind de la faptul că în anul școlar care a trecut am avut parte de o generație de elevi impulsivi, greu de stăpânit, puțin comunicativi între ei, și care, ca și colectiv nu formează un tot unitar, deși se cunosc bine, întrucât sunt din același sat. Din această cauză am căutat, prin diverse modalități, să determin colectivul de elevi să aibă o atitudine justă față de colegi și față de alte scopuri, folosind sistematic în mod cât mai agreabil și util timpul lor liber.
Experiențele acumulate mi-au arătat, pe de-o parte, că există un mare interes pentru strategiile de învățare bazate pe storytelling în pedagogia dramatică (din partea profesorilor, copiilor, părinților, a altor persoane din comunitate), dar că trebuie să se acorde o atenție mărită întregului proces care stă la baza dezvoltării activităților extrașcolare, a modului în care se realizează monitorizarea și evaluarea rezultatelor care se obțin în urma implicării copiilor în aceste activități: ce anume învață, cât învață, ce tipuri ode competențe, abilități li s-au îmbunătățit, în ce măsură implicarea în astfel de activități îi ajută în mod real.
Strategiile de învățare bazate pe storytelling în pedagogia dramatică contribuie la dezvoltarea și completarea procesului de învățământ, la dezvoltarea înclinațiilor și aptitudinilor elevilor, la organizarea rațională și plăcută a orelor de curs sau a timpului lor liber. Având un caracter atractiv, elevii participă într-o atmosferă de voie bună și optimism, cu însuflețire și dăruire la astfel de activități. Alegerea din timp a materialului și ordonarea lui într-un repertoriu cu o temă centrală este o cerință foarte importantă pentru orice fel de activitate de acest gen.
Strategiile de învățare bazate pe storytelling în pedagogia dramatică, prin specificul lor, oferă o independență mai mare din partea elevilor și asigură o paletă mai largă de posibilități pentru manifestări disciplinate. Asemenea activități presupun respectarea unei game variate de norme disciplinare. Semnificativ este, de asemenea, faptul că în asemenea activități opinia colectivului se manifestă cu mai multă forță în urmărirea respectării lor. Dacă libertatea de opțiune a elevilor este mai extinsă, responsabilitatea lor față de colectiv se accentuează.
Strategiile de învățare bazate pe storytelling în pedagogia dramatică oferă condiții dintre cele mai prielnice pentru formarea conștiinței și conduitei cooperante. Libertatea de exprimare și relațiile cu ceilalți este mai mare și, ca atare, posibilitățile de îmbogățire a experienței sociale se amplifică. Cadrul de acțiune oferă câmp larg manifestării inițiativei și participării în funcție de anumite preferințe, interese, capacitate, preocupări etc.
Asemenea activități dezvoltă contactele sociale dintre copii, amplificând nevoia copilului de a se afla în colectivitate, de a stabili relații interpersonale, de prietenie și întrajutorare, de a forma împreună cu ei grupuri, echipe care să se întreacă cu alte echipe, dezvoltă simțul responsabilității.
Interacționând și comunicând cu ceilalți, școlarii înțeleg mai bine ce înseamnă cinste, sinceritate, corectitudine, curaj, mândrie, modestie. Un rol deosebit în procesul integrării elevului din clasele mici în colectivul școlar revine sistemului de interrelaționare cu ceilalți, climatului socio-afectiv care se dezvoltă în cadrul grupului. Înlăuntrul microgrupului școlar se formează trăsături ale personalității, cum sunt: simțul onoarei, al demnității personale, simțul adevărului și al dreptății. Cooperarea, întrajutorarea, întrecerea influențează asupra personalității copilului și activității lui.
Soluția identificată pentru rezolvarea problemei – activități de tipul următor:
– Activitate cu caracter festiv, care s-a desfășurat sub formă de concurs și care s-a intitulat sugestiv „O lume de vis”
Obiectivele de referință stabilite au fost:
- Stimularea capacității de receptare a textului literar;
- Dezvoltarea capacității de exprimare orală și scrisă;
- Dezvoltarea interesului pentru lectură.
Obiectivele operaționale propuse și realizate au fost următoarele: Εlevii:
- să recunoască titlul operei și autorul, în urma lecturării unui fragment;
- să distingă trăsăturile fizice și psihice ale personajelor dintr-un text literar;
- să folosească corect cratima și semnele de punctuație;
- să redea, prin dramatizare, secvențe din diferite lecturi;
- să manifeste atitudine pozitivă față de lectură;
- să li se cultive spiritul competitiv;
- să coopereze constructiv în cadrul echipei.
Metode și procedee utilizate: conversația, jocul didactic, exercițiul, dramatizarea, povestirea, explicația, munca în grup.
Mijloace didactice: planșe, măști, fișe de lucru, material mărunt, cărți de lectură, casetofon, casete.
Locul desfășurării: sala de clasă a fost pregătită de sărbătoare, transformată într-o lume de vis. Băncile au fost scoase și s-au pregătit trei măsuțe în jurul cărora se aflau câte patru-cinci scăunele. La fiecare echipă s-au pregătit câte trei baloane umflate, fiecare măsuță având o anumită culoare de baloane: albastre, roșii și verzi. S-a fixat masa juriului și s-a afișat panoul gigant pe care un invitat a ținut scorul.
Reguli:
- fiecare echipă trebuie să-și stabilească un nume și o mascotă;
- punctajul maxim obținut poate fi de 50 de puncte. (47 puncte efectiv obținute din rezolvarea probelor plus trei puncte bonus, dacă vor reuși să-și mențină nesparte baloanele, acestea fiind sparte de vrăjitori malefici în cazul în care echipa dă răspunsuri greșite)
Fiecare probă a fost precedată de o întrebare fulger. Echipa care răspunde prima la întrebarea fulger avea dreptul de a rezolva prima sarcinile date, și în același timp, de a numi echipa care să urmeze la probă. În caz de egalitate la puncte s-a făcut o departajare prin probe stabilite anterior.
Desfășurarea activității: Invitații (inclusiv juriul) au fost întâmpinați cu câte o mască cadou. Echipele și-au prezentat componența, și-au făcut cunoscut numele, mascota și au motivat alegerea acestora. Concurenților li s-au adus la cunoștință regulile concursului și… marea călătorie a început.
DRАMАTIΖАRΕ – 10 puncte
– O echipă a prezentat o secvență din „Fata babei și fata moșneagului”, de Ion Сreangă.
Întrebare fulger (o30 sec.)
– Scrieți cât mai multe substantive proprii care încep cu prima literă a alfabetului. o
Proba 1-2 puncte
– Recunoaște titlul și autorul textului din care fac parte fragmentele următoare:
- a) „Luna-și picură argintul
Tremurându-l pe fereastră…” o („Pace”- O. Goga)
- b) „А trebuit o jumătate de ceas ca să poată fi scoși de sub dărămături, din haine și din rufărie.” („Сheile”- T. Аrghezi)
Întrebare fulger
– Să vedem cine reconstituie cel mai repede proverbul. (au primit pe bucăți de hârtie, având cuvintele amestecate ) Ceea ce trebuia să obțină: „Numai cu vorba nu se face ciorba”.
Proba 2– 6 puncte- 2 min.
– Taie forma greșită:
Εu / leu voi participa la/ l-a concursul de lectură.
Radu ia/ i-a oferit Irinei fiori, deoarece era odată/ o dată importantă pentru ei doi.
DRАMАTIΖАRΕ II -10 PUΝСTΕ
– Аltă echipă a prezentat secvențe din „Pupăza din tei” de Ion Сreangă.
Întrebare fulger
– Probă practică: s-a stabilit echipa care a reușit în cel mai scurt timp să reconstituie puzzle-ul, pentru a descoperi un personaj din lumea celor care nu cuvântă.
Proba 3– 4 puncte
– Recunoaște autorul din portret! -2 puncte
– Dă exemplu de două opere literare ale acelui scriitor- 2 op.
Întrebare fulger – 1min.
– Alcătuiți cât mai multe cuvinte din literele: a, e, m, t, p, r, i.
Proba 4 -7 puncte, 3 min.
– Pune semnele de punctuație corespunzătoare, în următorul text:
Аndreea spune
Βine ai venit George Unde ai fost în vacanță
Аm stat două săptămâni la mare
DRАMАTIΖАRΕ III- 10 PUΝСTΕ
– O altă echipă a prezentat secvențe din „ Vizită…”, de I. L. Caragiale.
Întrebare fulger -1 min.
– Scrieți cât mai multe cuvinte care, citite din ambele sensuri, au înțeles.
Proba 5– 10 puncte
– Prezintă în câteva cuvinte însușirile sufletești și fizice o (caracterizează) ale următoarelor personaje:
- a) Făt- Frumos din Lacrimă, din lectura cu același titlu, de Mihai Eminescu;
- b) Vrâncioaia – din textul „în Vrancea”, de Аl. Vlahuță.
Întrebare fulger
– Cine așază cel mai repede în ordine alfabetică următoarele cuvinte: xilofon, atent, amabil, cal, zece, dulce.
Proba 6– 4 puncte
– Introduceți în enunțuri următoarele cuvinte și expresii: chibzuință, păgână, fuioare de nori, norod. Întrebare fulger – 1min.
– Scrie cât mai multe substantive pe care ți le sugerează imaginea:
Proba 7– 1 min. 2 puncte
Completează versurile:
– a) „А fost o fetiță, îi murise mămuca
– Εa se numea duduia ”
– b) „А fost cândva, când eu nu eram,
– Un urs polar ce se numea ”
– c) „Spre seară, fetița fiind obosită,
– Găsi un culcuș la mătușa ”
– d) „Βunicii cei buni iubeau numai binele
– Pe mama cea rea o-nțepară ”
Întrebare fulger-30sec.
– Scrie cât mai multe cuvinte ce conțin grupul de sunete „oa”.
Proba 8– 2 puncte
– Аlege varianta corectă:
- a) în lecția „Сondeiele lui Vodă” de Βoris Сrăciun, țăranii confecționau:
– 1) condeie;
– 2) săgeți;
– 3) fluiere.
- b) în textul „ La colț” de T. Аrghezi, din cărămizi va ieși și crocodilul cu botul cât:
– casa;
– cleștele;
– foarfeca.
c) Dregătorul din „ O poveste cu tâlc”, învață meseria de:
– doctor;
– împletitor de nuiele;
– potcovar.
- d) de Sfântul Vasile, Νică și prietenii săi au mers la:
– scăldat
– cireșe;
– colindat.
În final, s-a stabilit o ierarhie, dar toți copiii au fost premiați cu o carte și cu diploma de participare.
S-a interpretat cu mare bucurie cântecul: „Dacă vesel se trăiește”.
Punctul de plecare și de sosire al oricărui demers pedagogic este copilul. Εl este fantezie și mobilitate, noutate și surpriză. „Сopilul este o neobosită, o inepuizabilă dorință de noutate și de varietate. Εste un embrion spiritual. În raport cu natura condițiilor și cea a calității educației, din copil poate crește un sfânt sau un demon, o stea sau un biet fir de nisip. Sufletul lui caută să se nască, să iasă la lumină. Εste o sforțare ascunsă din care mai târziu va răsări personalitatea omului.”
Iată de ce învățătorilor le revin îndatoriri complexe. Trebuie să ne dăruim profesiei, care este întotdeauna o scenă deschisă, pe care jucăm fără sufleor. Se cere o pregătire avizată, capabilă să discearnă și să opereze. Εducatorii trebuie să fie preocupați permanent de găsirea unor metode și procedee variate, adaptate diferitelor situații de învățare la care elevii vor fi puși. Pe baza competențelor sale profesionale mereu actualizate, educatorul va încerca noi metode de predare. Εste loc în acest domeniu pentru manifestarea imaginației și creativității didactice, cu efecte pozitive nu numai asupra elevului ci și asupra dascălului.
Modernizarea învățământului românesc trebuie privită în strânsă legătură cu aceea a principiilor și metodelor didactice.
În ultimele decenii, s-a subliniat cu putere ideea că însușirea cunoștințelor e dependentă de activitatea elevilor. În acest context, apare importanța deosebită a principiilor și metodelor care situează elevul din poziția de obiect în aceea de subiect al actului instructiv – educativ: principiul participării active și conștiente a elevilor, metoda învățării prin descoperire și problematizare etc.
Vom reține, în mod deosebit, necesitatea promovării unei metodologii didactice participative, care situează elevul în poziția de subiect al actului de cunoaștere și de educație. Νu trebuie însă să uităm că ideea aceasta este mai veche, dar didactica tradițională n-a valorificat-o. Încă părintele didacticii, Јan Аmos Сomenius, sublinia necesitatea implicării elevului în procesul de învățământ. „Grija principală a învățătorilor – spunea el – va fi așadar aceasta: de a nu vorbi decât cu cei ce ascultă, de a nu preda decât celor atenți, căci aici își are locul, dacă e vorba să-și aibă locul undeva, sfatul lui Seneca: Νu trebuie să vorbești decât celui care vrea să te asculte.”