EDICT

Sensul curent al creativității la elevi este acela de potențial creativ, de factori sau capacități aptitudinale predictive pentru performanțele de mai târziu. Este vorba de capacitatea elevului de a acționa independent atât pe plan mintal, cât și pe plan practic, ca o premisă și un prim pas pe calea obținerii unor produse în care independența actului și garanteze originalitatea soluției.

Zilnic se ivesc ocazii în care este nevoie de creativitate. Puțini dintre noi ajung totuși la descoperiri revoluționare. Chiar dacă rangul de geniu se acordă rar, creativitatea este totuși o trăsătură care ne caracterizează pe fiecare dintre noi, într-un procent mai mic sau mai mare: suntem creativi atunci când spunem o poveste, când alcătuim o problemă, când scriem o compunere.

În conformitate cu dezideratele mondiale, idealul educațional al învățământului românesc constă în dezvoltarea liberă, în formarea personalității autonome și creative.

Având în vedere acest ideal educațional, mi-am propus să studiez problema dezvoltării creativității școlarului mic atât sub aspect teoretic, cât mai ales sub aspect practic, prin predarea matematicii. Prin acest studiu nu am făcut altceva decât să aștern pe hârtie o mică parte din experiența mea și să împărtășesc celor interesați cum am aplicat câteva strategii de cultivare a creativității în orele de matematică.

Studiul s-a desfășurat în anul școlar precedent, la clasa a II-a de la Școala Gimnazială ,,Dimitrie Cantemir”, Matca. Menționez că experimentul s-a desfășurat pe perioada derulării unității de învățare „Adunarea și scăderea numerelor naturale în concentrul 0 – 100, cu trecere peste ordin”. Eșantionul a fost format dintr-un număr de 33 de elevi cu vârsta cuprinsă între 7-8 ani. Cercetarea a avut un caracter experimental, practic-aplicativ și ameliorativ.

Ipoteza cercetării:

Experiența și literatura de specialitate au demonstrat că stimularea capacității creatoare ale elevilor depinde de strategia  depredare-învățare utilizată de cadrul didactic. Cu cât gama de metode este mai largă, cu atât modalitățile de îmbinare ale acestora  sunt mai variate, iar potențialul creativ al copiilor este valorificat. Din această premisă rezultă și ipoteza – utilizând strategii didactice diferite, adecvate, variabilile creativității asupra cărora se acționează înregistrează îmbunătățiri evidente.

Obiectivul cercetării a constat în identificarea la elevi a unor elemente de comportament creativ, a conștiinței propriului potențial creativ și a posibilității de a-l putea folosi deliberat.

Metodele utilizate: Am folosit acele metode care au permis strângerea  unei cantități suficiente de date și informații concrete, obiective și complete.

a) Experimentul – dsfășurat în formă naturală, în condiții obișnuite, respectând cele trei faze:
– faza prealabilă, când am testat inițial copiii și am stabilit strategia  desfășurării experimentului;
– faza administrării factorului experimental:
– faza finală, când elevii au fost testați în vederea înregistrării și prelucrării datelor și stabilirii  studiului comparativ privind testul inițial și testul final.
b)  Observația sistematică;
c) Convorbirile – s-au bazat pe dialog deschis cu elevii;
d) Analiza produselor activităților elevilor;
e) Tehnici statistice  de prelucrare a datelor:
– întocmirea tabelului de rezultate;
– reprezentări grafice.

Proba inițială, pentru depistarea potențialului creativ al fiecărui elev, a cuprins itemi ce vizau exerciții de aflare a termenului necunoscut, de aflare a diferenței dintre două sume date, de rezolvare a unei probleme cu trei operații, iar ultimul item solicita compunerea unei probleme după un exercițiu dat. Rezultatele sunt prezentate în următorul tabel:

Rezultatele mai puțin bune s-au înregistrat la ultimul item. Doar 4 elevi au arătat potențial creativ ridicat.

Pornind de la neajunsurile constatate la testul inițial, am întreprins un sistem de măsuri ameliorative pe linia cultivării creativității. Adunarea și scăderea numerelor naturale până la 100 cu trecere peste ordin creează o serie de dificultăți din cauza complexității sale. De aceea, trebuie să i se acorde o atenție deosebită și să se studieze progresiv, pornind de la cazuri simple până la cazuri mai complicate. Am utilizat metoda „Ciorchinele” care s-a dovedit a fi eficientă în predare dar și în învățare, i-a încurajat pe elevi să gândească liber și deschis. Am utilizat-o în dirijarea învățării, captarea atenției sau în obținerea performanței. Metoda „Cubul” s-a dovedit a fi eficientă în verificarea ipotezei stabilite.

Am organizat colectivul de elevi în grupe omogene, dar și în grupe neomogene. Sarcinile care s-au dat spre rezolvare au fost de dificultate diferită, în efectuarea lor fiind antrenați toți membrii grupei.

O atenție deosebită am acordat-o  activității de compunere și rezolvare de probleme. Am compus probleme în următoarele forme:

• după modelul unei probleme  rezolvate anterior;
• după un plan stabilit;
• după mai multe întrebări posibile;
• cu început dat.

Alte metode interactive utilizate cu succes la clasă amintesc: „Mozaicul”, „Lucrul în cerc”, „Turul galeriei” etc.

Proba de evaluare finală am aplicat-o la sfârșitul unității de învățare „Adunarea și scăderea numerelor naturale în concentrul 0-100, cu trecere peste ordin”. Sarcinile au fost: efectuarea exercițiilor date și să le asocieze  cu  rezultatul corect, să determine termenul necunoscut, să afle diferența dintre o sumă de trei numere date și diferența dintre primul și al treilea număr, să compună o problemă după un exercițiu dat. Rezultatele au fost:

În urma acestui test, se remarcă un nivel ridicat al calificativelor de Foarte bine și Bine, față de testarea inițială. Deși primii doi itemi au implicat sarcini relativ simple, au înregistrat și erori în rezolvare, subiecții nefiind atenți la trecerea peste ordin. Al treilea item a prezentat dificultăți pentru un număr de 6 elevi, ei arătând că nu stăpânesc legătura ce există între termeni și rezultatele operațiilor de adunare și scădere. În rezolvarea ultimului item nu am întâmpinat dificultăți majore, dovedind că stăpânesc terminologia și operează cu ușurință cu noțiunile. Prezint, în cele ce urmează, diagrama comparativă a rezultatelor privind testarea inițială și cea finală.

Concluzii

Strategiile folosite au condus la conștientizarea activității de predare-învățare. Rezultatele devin argumente de validare a ipotezei de la care am pornit, deci diversificarea strategiilor de instruire are ca rezultat ridicarea calității în scopul educării creativității școlarului mic.

Bibliografie
1. Emil Pluchard, „Cercetarea în pedagogie”, E.D.P., București, 1972;
2. Ioan Cerghit , „Perfecționarea lecției în școala modernă”, E.D.P., București, 1983.